- când agentul provocator a fost o bază, regiunea afectată se spală cu soluţie slabă de acid acetic sau deacid baric 1 – 2%;- în arsurile cu fosfor se foloseşte ca antidot soluţia de sulfat de cupru 2%;- în cazul arsurilor cu asfalt încins, pe timpul primului ajutor nu trebuie să se încerce îndepărtareaasfaltului lipit pentru că riscăm să desprindem fâşii de piele.În mod categoric este contraindicată folosirea unor materiale şi substanţe ca untdelemnul, jecolanul,jecozinul, albastrul de metilen, cerneala etc.Arsurile prin electrocutare vor fi tratate în acelaşi fel. De multe ori victima rămâne cu mâna fixată pe firulelectric care a produs accidentul; salvatorul va trebui să înceapă acţiunea de prim-ajutor prin izolarea victimeide sursa de curent, utilizând mânuşi groase din cauciuc sau instrumente cu coadă de lemn cu care va deschidemâna victimei sau va tăia firul electric.Arsura prin electrocutare este un accident frecvent al lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea laînălţime. Ţinând cont de circumstanţele accidentării, dacă se adaugă şi căderea de la înălţime, victima va trebuiexaminată cu atenţie, pentru a-i verifica integritatea corporală.Electrocutarea este însoţită deseori de stop cardiac şi respirator, necesitând deci şi efectuarea promptă amanevrelor de reanimare cardio-respiratorie, masaj cardiac extern şi respiraţie artificială.Arsura este consecinţa contactului direct cu celulele vii, al unor agenţi termici (solide, gaze, vapori,lichide, flacără, radiaţie termică), al unor agenţi chimici (substanţe care intră în reacţie chimică cu efectetermice, cu substanţele care formează celulele ţesuturilor) şi al curentului electric (care trecând prin ţesuturi setransformă în energie termică).Clasificarea arsurilor:1. Arsurile de gradul I: limitate la straturile foarte superficiale ale pielii, se rezumă de fapt la iritareaterminaţiilor nervoase din piele, ceea ce explică roşeaţa, încălzirea, umflarea şi durerea ce se resimte pe zonaafectata.Primul ajutor:* accidentatul va ţine suprafaţa de piele expusă căldurii, timp de 30 de minute până la o oră, sub jet de apărece;2. Arsurile de gradul II: afectează tot stratul superficial al pielii (epidermul) care este separat de stratulmai profund (dermul), prin acumularea de lichid ieşit din vasele sanguine ale pielii.Apar deci băşicile, cu conţinut lichid gălbui, însă limpede.Primul ajutor:* accidentatul va tine suprafaţa de piele expusă căldurii sub jet de apă rece, după care va fi acoperită cuun pansament uscat steril:3. Arsurile de gradul III: afectează şi o parte mai mică sau mai mare din stratul profund al pielii (dermul).În aceste cazuri, arsura a afectat şi vasele de sânge existente la acest nivel (derm), motiv pentru care băşicilecare apar, sunt umplute cu un lichid sanguinolent.Pericolul infectării acestor răni este mare, necesitând ca atare intervenţia medicului.Primul ajutor:* acoperirea suprafeţei arse cu pansamente curate preferabil sterile -după care accidentatul va fitransportat de urgenţă la spital:4. Arsurile de gradul IV: depăşesc prin violenţa lor toate straturile pielii afectând şi ţesuturile sau organelepe care ele le acoperă. Aspectul este de escara (rană fără vitalitate, acoperită de ţesuturi moarte), colorată întonuri care variază de la alb la negru, în raport cu gradul de temperatură la care a fost supusă zona(caramelizare, carbonizare, calcinare etc.).Pericolul infecţiei în aceste cazuri este foarte mare.Primul ajutor:* acoperirea suprafeţei arse cu pansamente curate - preferabil sterile – după care accidentatul va fitransportat de urgenţă la spital;Posibilităţi ale arsurii:1. Arsura termică: gravitatea leziunii este dată de întinderea suprafeţei arse, de durata acţiunii agentuluicauzal, de sediul leziunii (arsurile capului şi al gâtului sunt mai grave), de starea victimelor (copiii, bătrânii seapără mai greu în faţa bolii, unii din cauza imaturităţii, ceilalţi din cauza uzurii, la fel femeile însărcinatesau care alăptează. Preexistenţa unor boli cronice reprezintă o altă cauză de scădere a rezistenţeiorganismului.50
2. Arsura chimică: este provocată de contactul ţesuturilor vii cu substanţe acide, baze sau anhidride.Regiunea arsă se va spăla sub jet continuu de apă încălzită la 24–28 °C. Fac excepţie de la această regulăarsurile cu oxid de calciu, acesta reacţionând violent cu apa, cu degajarea unei cantităţi mari de căldură. Înaceste cazuri, întâi se şterge locul cu comprese sterile, uscate şi numai după aceea se poate spăla şi cu apă.3. Arsura prin curent electric: în acest caz primul ajutor constă numai din acoperirea rănilor cu compresesterile şi trimiterea cât mai urgentă a bolnavului la spital.Paşi în acordarea primului ajutor:1. Scoaterea victimei de sub acţiunea agentului traumatizant;2. Îndepărtarea numai a elementelor vestimentare sau a obiectelor încinse care sunt în contact cu pielea şia celor care se pot îndepărta cu uşurinţă, fără o traumatizare suplimentară a victimei;3. Calmarea victimei;4. Tratamentul local al rănilor provocate de arsură se va face numai în cazul plăgilor superficiale, sau încazul marilor accidente - când acestea s-au produs în locuri îndepărtate, necesitând un transport de lungă durată(de peste 2 ore), până la cel mai apropiat spital;5. Transportul accidentatului la spital: se va face cât mai rapid cu putinţă.Primul ajutor în caz de intoxicaţiiIntoxicaţia reprezintă starea patologică determinată de acţiunea unei substanţe toxice ce a pătruns înorganism şi de reacţia organismului la prezenţa toxicului. Prin substanţă „toxică“ se înţelege orice substanţăcare pătrunsă în organism pe diverse căi, provoacă tulburări funcţionale şi/sau alterări structurale, având carezultat o stare patologică. Intoxicaţiile pot fi voluntare – în cazul tentativelor de suicid, sau involuntare –accidentale.Pe timpul şi din cauza incendiilor, oamenii pot suferi unele intoxicaţii cu fum sau produse ale arderii, cumeste oxidul de carbon, oxizii altor substanţe.Pentru acordarea primului ajutor în cazul intoxicării este necesar să se stabilească sursa de intoxicare faţăde care în continuare trebuie luate măsuri profilactice.a) Intoxicaţia cu fum se întâlneşte frecvent la incendiile pe timpul cărora se produce o ardere completă.Simptomele care însoţesc intoxicaţiile cu fum se manifestă prin moleşeală, senzaţii de vomă, greţuri. În cazulintoxicării cu fum de materiale combustibile solide (lemn, paie, furaje, hârtie) se administrează lapte proaspăt.Dacă după consumarea laptelui, accidentatul vomită, sunt semne că tratamentul aplicat este corect. Oricumpersoanele intoxicate trebuie trimise la unităţi medicale pentru control şi analize specifice.b) Intoxicaţia cu dioxid de carbon este una dintre cele mai grave, ca formă de manifestare şi ca frecvenţădintre intoxicaţiile acute. Dioxidul de carbon apare în urma arderii materialelor care conţin carbon (cărbune,lemne, gaze naturale, păcură) şi derivaţi (benzină etc.) atunci când arderea este incompletă.Monoxidul de carbon este un gaz, incolor, inodor, insipid. Acest gaz invizibil, otrăvitor, provine dinarderea unor gaze precum gazul natural, motorina, petrolul sau a lemnelor (de exemplu în sistemul de încălzirecasnic, în motoarele maşinilor, în sistemele de gătit sau focuri). Intoxicarea cu monoxid de carbon apare când seinhalează destul monoxid de carbon, încât acesta începe să înlocuiască oxigenul transportat de sânge. Aceastase întâmplă, deoarece moleculele de monoxid de carbon se ataşează de celulele roşii din sânge de 250 de orimai puternic decât cele de oxigen. În timp ce oxigenul din sânge este înlocuit de monoxidul de carbon,ţesuturile şi organele din organism care depind de acest oxigen, nu mai pot funcţiona normal.Manifestările clinice constau în tulburări neuropsihice (stare de ebrietate, agitaţie, somnolenţă), tahicardieşi tulburări respiratorii şi în final coma. Caracteristica este culoarea roşie-zmeurie a feţei.Intoxicaţia cu fumIntoxicaţia cu fum se produce de obicei în timpul incendiilor, fumul fiind nociv atât prin monoxidul decarbon pe care-l conţine cât şi prin efectul iritant la nivelul căilor respiratorii superioare. Manifestări clinice:cefalee, agitaţie, tulburări de conştienţă până la comă, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a guriişi a faringelui, tuse, dispnee, voce răguşită, semne ale intoxicaţiei cu CO.Primul ajutor: – scoaterea victimei din mediul cu fum, având în vedere şi propria siguranţă; – evaluareanivelului de conştienţă şi a funcţiilor vitale, cu începerea manevrelor de resuscitare cardio-respiratoare dacă estenecesar; solicitarea ajutorului medical şi transportul victimei la spital – dacă este posibil; – administrarea deoxigen.51
- Page 6 and 7: Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9: - GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11: De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13: Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15: Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17: Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19: Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21: La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23: - analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25: Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27: Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29: d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31: RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33: R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35: ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37: A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39: Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41: Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43: • locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45: Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71: g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117:
Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119:
În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121:
Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123:
- operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125:
STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127:
a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129:
h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131:
Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133:
Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135:
varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137:
ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139:
Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141:
Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143:
unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145:
Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac