Se observă că scala gravităţii consecinţelor se încadrează între o limită inferioară (consecinţe neglijabile)şi o limită superioară (consecinţe catastrofale).Între cele două limite, în funcţie de obiectivul analizei de risc şi gradul de detaliere impus, există niveleintermediare, cum ar fi consecinţele minore, semnificative, majore, grave etc.Evaluarea riscului, şi încadrarea într-o clasă de risc poate fi afectată global sau individual.Analiza individuală implică matrici de risc diferite şi condiţii de încadrare în nivele de gravitate pentrufiecare tip de pierdere. În cazul analizei globale de risc se impune precizarea limitelor de apartenenţă la nivelelede gravitate pentru fiecare tip de consecinţă, dar poate ridica probleme în practică deoarece unităţile de evaluarea gravităţii pot diferi de la o consecinţă la alta.Pentru a putea face o evaluare corectă a riscurilor este nevoie de o înţelegere a riscului, cu tot ceea cereprezintă el, elementele sale şi modul de definire.Concluzia este că aprecierea individuală a clasei de risc pentru fiecare tip de consecinţă, deşi mailaborioasă decât aprecierea clasei de risc global, permite o mai atentă analiză în ceea ce priveşte alegerea şievaluarea eficacităţii măsurilor de reducere a riscurilor.38
PRINCIPII TACTICE DE STINGERE A INCENDIILORIZBUCNITE LA SĂLI AGLOMERATELocotenent-colonel Aurel CHIVUInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „A.D. Ghica“ al Judeţului TeleormanSubject 5: The paper presents tactical principles of fire extinguishing in crowded enclosures.1. Caracteristici constructive şi funcţionale ale sălilor aglomerateÎn conformitate cu legislaţia română în vigoare, din categoria sălilor aglomerate fac parte teatreledramatice şi muzicale, sălile de spectacole, circuri, muzee, cinematografe, săli de concert, săli de sport etc.Conform normativului P 118-99 de siguranţă la foc a construcţiilor, o sală aglomerată (categorie distinctăa încăperilor cu aglomerări de persoane) este definită ca încăpere sau grup de încăperi care comunică directîntre ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mică de 4 m 2şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentruexpoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci etc.). Când sunt situate la parter, seconsideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane. Încăperile cu aglomerări de persoane suntîncăperi în care se pot afla simultan cel puţin de 50 de persoane, fiecăreia dintre aceştia revenindu-i o arie depardoseală mai mică de 4 m 2 .Principala caracteristică constructivă a unei săli aglomerate o constituie faptul că acestea se găsescamenajate de regulă în cadrul unor clădiri deosebit de complexe. Astfel, asemenea construcţii cuprind înprincipal o sală sau mai multe săli de spectacole, scene, cabine pentru artişti, depozite pentru decoruri şirecuzită, spaţii pentru deservirea publicului (foaiere, bufete, garderobe etc.), ateliere (tâmplărie, butaforie,croitorie, pictură etc.), săli de repetiţie, săli de conferinţă, săli de dans şi altele. Construcţia poate fi parter dar şicu mai multe nivele inclusiv subsol.Asemenea clădiri pot adăposti un număr impresionant de persoane (ex. – la Opera din Istanbul capacitateamaximă a clădirii era de 4.000 de persoane, iar la Sala Polivalentă de la Craiova, 2.800 de persoane).Volumul,precum şi suprafaţa ocupate de astfel de clădiri sunt impresionante, ceea ce creează condiţii favorabile caeventualele incendii să se transforme în incendii de mari proporţii.Deşi aceste edificii au majoritatea elementelor de construcţie din materiale incombustibile există totuşi şio mare cantitate de materiale combustibile astfel:• lemn, în principal la planşeul scenei, pereţii interiori, decoruri, scauneşi mobilier, loje şi balcoane, parchete etc.;• textile pentru capitonaje, decoraţiuni interioare, mobilier, draperii,cortine, decoruri, recuzită etc.;• materiale plastice pentru izolări fonice şi acustice sau decoraţiuniinterioare;• carton asfaltat, bitum (ca în cazul învelitorii de tip sandwich de laSala Polivalentă din Craiova).Trebuie ţinut cont, de asemenea, şi de existenţa candelabrelor foarte grele pentru iluminatul sălilor despectacole sau foaierelor, suspendate de fermele metalice ale acoperişurilor, care în caz de incendiu prezintăpericol de prăbuşire.Acoperişul are suprafeţe mari şi foarte mari, şarpanta are de regulă o structurăspaţială executată din materiale metalice, iar învelitoarea incombustibilă (SalaPolivalentă din Craiova avea şarpanta metalică executată din ţevi de oţel îmbinate prinsudură pe sfere de oţel (noduri), iar învelitoarea de tip sandwich alcătuită din straturi debitum, carton asfaltat şi saltele de vată minerală între două foi de tablă ambutisată).39
- Page 6 and 7: Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9: - GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11: De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13: Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15: Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17: Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19: Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21: La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23: - analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25: Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27: Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29: d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31: RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33: R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35: ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37: A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 40 and 41: Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43: • locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45: Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71: g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117:
Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119:
În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121:
Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123:
- operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125:
STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127:
a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129:
h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131:
Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133:
Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135:
varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137:
ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139:
Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141:
Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143:
unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145:
Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac