Sistemul de prelucrare a semnalelor specifice fiecărui senzor are ca funcţie aducerea valorilor măsurate lanivelele necesare prelucrării ulterioare.Recunoaşterea în grilă a nivelelor de semnal este modul în care valorilor obţinute prin măsurare li seatribuie ponderi necesare în procesul de conducere, de diagnosticarea evoluată la supravegherea spaţială laincendiu şi pentru luarea unor măsuri eficiente de corecţie împotriva alarmelor false, fără însă a influenţasensibilitatea detectării. Transmiterea la centrală a semnalelor măsurate şi înregistrarea evoluţiei acestora întimp la centrală permite consultarea acestora atât „on-line“, cât şi ulterior. Odată cu evoluţia incendiului îndetector se ţine un prag de prealarmă. Valorile momentane ale datelor transmise digital de la 32 detectoare sememorează în centrală şi rămân la dispoziţie pentru documentare. Detectorul utilizează algoritmi de selectare şicuantizare dedicaţi celor 2 tipuri de senzori, 2 unităţi independente în aceeaşi carcasă. Analiza şi evaluareasemnalelor se desfăşoară în paralel pentru fiecare din cei doi senzori fără influenţe reciproce. „Semnalelenedorite’’ sunt separate prin recunoaşterea „în grilă“ a nivelului, cu scopul de a fi îndepărtate sau pentru a se luamăsuri de corectare a parametrilor de funcţionare. Pentru o gamă largă de incendii rezultă, utilizând aceştialgoritmi, un nivel bun de sensibilitate şi o imunitate acceptabilă la semnale false. Ieşirea detectorului pe uncircuit neadresabil se face printr-o conexiune logică de tip SAU între semnalele măsurate. La conectarea pe uncircuit adresabil, valorile momentane ale mărimilor sunt transmise digital la centrală. Se obţine astfel un sisteminteractiv de detectare a incendiilor, la care în centrală sunt evaluate datele de la mai multe detectoare carecomunică între ele, urmând ca în urma semnalelor de la detectoare centrala să valideze decizia de alarmă lanivelul sistemului.Incendiile reale sunt diferite între ele, evoluţiile lor temporale fiind caracteristici unice şi neputând fireprezentate în totalitate riguros. Pentru evaluare trebuie dezvoltate modele speciale pentru anumite semnalecaracteristice evoluţiei fumului, căldurii etc. O mărime specifică incendiului este cu atât mai bine reprezentatăcu cât metoda de măsurare şi prelucrare este mai bine adaptată mărimii măsurate.Schema bloc detector multisenzor inteligentx 1x 2tSenzoroptic defumSenzor detemperaturăAlgoritmConvertoranalognumeric şiponderarey,y g ,zAnalizasemnalului şievaluareInterfaţadetector cucircuitulconventionalsauadresabilALARMĂDEFECTANALOGICREGLAJSemnalele analogice primite de la senzorii detectorului sunt convertite în semnale numerice care sunt apoiprelucrate. Impulsurile perturbatoare, parazite şi deviaţiile semnalelor sunt îndepărtate prin filtre numerice.Reglarea adaptivă a sensibilităţii, „sensibilizarea“, este o altă caracteristică a detectorului. În lumea vie, pentruanumite condiţii de mediu date, adaptarea este un proces continuu care condiţionează existenţa indivizilor sauspeciilor de abilităţile de percepţie şi de corecţia unor funcţii vitale. „Sensibilizarea“ sau creşterea sensibilităţiiîn situaţiile cu pericol de incendiu este o caracteristică a detectoarelor. Astfel modul de funcţionare de veghe cuo anumită sensibilitate, se adaptează pentru fiecare senzor şi pentru fiecare detector la condiţiile de mediuexistente şi la situaţiile de pericol. Se poate spune că detectorul învaţă să-şi adapteze sensibilitatea la cerinţelemediului.Un detector convenţional are o structură simplă pentru evaluare, semnalul transmis de senzor esteamplificat şi la depăşirea unui prag se generează o alarmă. Pentru a detecta rapid incendiul este necesară osensibilitate ridicată şi, respectiv un prag coborât de intrare în alarmă. Rigiditatea schemei şi implicit a moduluide decizie conduce doar pentru anumite cazuri la realizarea unei detectări optime, în multe cazuri semnaleleeronate conducând la alarme false.130
Schema bloc detector convenţionalxSenzor Amplificator Comparator Releuyy g01La detectoarele convenţionale mărimea de intrare la senzor x este transformată de amplificator după orelaţie liniară îny = f(x)După compararea cu un prag fix y g ieşirea detectorului, de regulă, de tip releu ia o valoare de tip logic 0sau 1, deschis sau închis, tensiune veghe sau tensiune alarmă, curent veghe sau curent alarmă. Operaţia decomparare poate fi afectată şi de zgomote, factori de mediu, caracteristici neliniare ale componentelor etc.Pentru că fiecare incendiu îşi are intensitatea şi desfăşurarea sa temporală, pragul de răspuns trebuie adaptatcorespunzător.Funcţia de ieşire y = f (x(t), t) cu x(t): R → RRespectarea corelaţiei dintre desfăşurarea temporală şi pragul de răspuns indică adaptabilitateasensibilităţii de detectare. În general, în lipsa aerosolilor nivelul acestei corelaţii este ridicat detectorul fiind„mai puţin sensibil“. La apariţia aerosolilor pragul de răspuns al detectorului evoluează până la un anumit nivelspre valoarea măsurată a semnalului. Punctul de intersecţie dintre pragul dinamic de răspuns şi nivelulsemnalului corespunde declanşării alarmei.Rezultă o adaptare a mărimii y g = g (x(t), z(t), t)Cu acest algoritm se obţine, indiferent de modul de evoluţie al incendiului, o valoare ridicată asensibilităţii de detectare şi o imunitate ridicată împotriva mărimilor perturbatoare.Înregistrările momentane ciclice şi convertite numeric sunt comparate cu valori prememorate.Optimizarea acestor valori de referinţă este foarte importantă şi este obţinută prin evaluarea empirică a unuinumăr foarte mare de încercări ale unui model de referinţă. Cu ajutorul recunoaşterii în grilă a nivelului desemnal se evaluează elementele caracteristice de legătură cu evoluţii tipice de incendii.În funcţia g (x(t), z(t), t), x(t): R → R si z(t) grila predefinită. Dacă valorile instantanee nu se încadreazăîn grila predefinită, semnalele sunt neglijate în procesul de stabilire a alarmei şi pot fi evaluate pentru încadrareîn alte criterii: murdărire, îmbătrânire, impuls caloric sau perturbaţie electromagnetică, acest lucru conducând lamăsuri corespunzătoare. Estimarea evoluţiei viitoare şi ajustarea succesivă a valorilor de ieşire pentruinfluenţele din mediu de tipul celor care produc murdărirea este o funcţie de corectare a alunecării sensibilităţiiîn timp. Pentru nu a transmite mesaje eronate şi a păstra sensibilitatea neschimbată în timp, comparativ cuvalorile iniţiale, de la instalare, se evaluează valorile fizice curente şi condiţiile de mediu care pot influenţafuncţionarea detectorului. În starea de funcţionare normală detectorul reacţionează imediat la apariţia unuideranjament sau la murdărirea sa. În modul de diagnostic detectorul îşi citeşte chiar starea sa viitoare, adicăpoate anticipa situaţii de tipul murdăririi sau îmbătrânirii. Pentru detectorul analizat sunt redate în continuaredatele obţinute prin testare în tunelul de fum conform standardului EN54-7 la încercările Punere în funcţiune,Repetabilitate, Influenţa orientării, Dispersie, Variaţie tensiunii de alimentare şi influenţa curenţilor de aer.Relaţia dintre densitatea optică a fumului şi transmisia luminii este următoarea:m = (10/d) log 10 (P0/P)unde:m – densitate opticăd – lungimea optică de măsurăP0 – puterea radiaţiilor primite de receptor în absenţa aerosolilorP – puterea radiaţiilor primite de receptor măsurată la momentul alarmei131
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac