Iată împărţirea pe categorii a unor gaze şi vapori cu pericol de explozieSubstanţePresiuneamaximă deexplozieP max [at]Viteza maximăde creştere apresiunii⎛ dp ⎞⎜ ⎟⎝ dt ⎠maxI ex(indicele deexplozie)Clasă de explozieacrilonitril 7,63 196 3,57 Vbenzen 7,2 296 5,09 IVbenzină 7 231 3,86 Vbutan 6,79 161 2,61 Vbutanol 7,28 189 3,28 Vciclohexan 7,85 268 5,02 IVcloreten 7,8 226 4,21 V1,2 dicloretan 6,58 637 1 Vdietileter 7,28 210 3,65 Vdizopropileter 7,14 117,25 2 V1,2diclorpropan 6,16 77 1,13 Vdimetilbenzal 7,2 222 3,81 Vetanal 6,58 147 2,31 Vetan 6,86 175 2,86 Vetanol 6,93 175 2,8 Vetenă 8,33 595 11,82 Vetanmetilglicolester7,6 324 5,88 IVetanbutil ester 8,1 284 5,49 IVhexan 7,45 238 4,23 Vhidrogen 7,07 770 12,99 IIImetanol 7,1 244 4,13 Vmetilbenzen 6,44 168 2,58 Vpropan 6,72 224 3,59 Vpropanol 7,1 218 3,69 Vsulfură de C 7,8 340 6,33 IVtricloretan 6,4 35 0,53 VBIBLIOGRAFIE:1. M. Dianu, Gh. Andrei – Particularităţi şi efecte ale combustiilor rapide în instalaţiile tehnologice şi înatmosferă liberă – SIGPROT 20012. M. Dianu – Amestecuri hibride – particularităţi de apariţie a unor procese termice rapide în conductetehnologice SIGPROT, 19993. Florea Marius – Pericol de explozie în industrie – MICh 1995158
ANALIZA FENOMENELOR APĂRUTE LA DECONECTAREABOBINELOR DE COMPENSAREConf. univ.dr.ing. Eleonora DARIEUTCB, Catedra de ElectrotehnicăLocotenent colonel Conf.univ.dr.ing. Emanuel DARIELocotenent colonel Lector univ.dr.ing. Garibald POPESCUAcademia de Poliţie Bucureşti, Facultatea de PompieriSubject 18: The paper analyses phenomena occurred when disconnecting compensating coils.Rezumat: În lucrare se analizează fenomenele apărute la deconectarea bobinelor de compensare,fenomene care duc la creşterea tensiunii la borne şi la apariţia smulgerii de curent. Lucrarea prezintă şi unmodel matematic al acestor fenomene, realizat cu ajutorul programului MatLAB-Simulink.Cuvinte cheie: curent de scurtcircuit, bobina de compensare, curent smuls, curent de rupere,deconectare, reţele electrice.1. GeneralităţiBobinele de compensare sunt elemente importante care trebuie protejate împotriva regimurilor anormalede funcţionare, din cauza influenţei pe care acestea o au asupra funcţionării reţelelor de transport al energieielectrice. Datorită modului lor de conectare în reţea, bobinele de compensare sunt protejate de efectelenefavorabile ale supracurenţilor. În regim de conectare, este posibilă creşterea temporară a curentului până la ovaloare maximă, valoare inferioară dublului valorii de vârf a curentului în regim normal de funcţionare.Curentul de conectare nu prezintă o solicitare periculoasă din punct de vedere termic şi electrodinamicpentru bobina de compensare.Din punct de vedere al solicitărilor, deconectarea bobinelor de compensare face parte din categoriadeconectării sarcinilor mici inductive cu particularităţile: curentul întrerupt este redus ca valoare, egal cucurentul nominal al bobinei, deci mult inferior curentului de rupere al celor mai puţin performanteîntrerupătoare; datorită valorii mari a inductanţei bobinei. Energia înmagazinată sub formă de energiemagnetică este transferată în capacitatea proprie a bobinei şi celorlalte elemente din schemă, conducând lacreşterea tensiunii la borne, care reprezintă o solicitare dură pentru izolaţia bobinei. În funcţie de performanţeleîntrerupătorului şi de anumiţi parametri aleatori (momentul deschiderii contactelor în raport cu trecerea prinzero a tensiunii, distanţa între contacte în momentul întreruperii curentului etc.) se poate produce o reaprinderea arcului în întrerupător, ceea ce poate genera solicitări suplimentare (tensiuni cu viteză mare de variaţie) aleizolaţiei primelor spire ale bobinei; determinări efectuate asupra întrerupătoarelor au arătat că în majoritateacazurilor, întreruperea curentului nu se produce în momentul trecerii naturale prin zero, ci puţin înaintea acestuimoment, fenomen denumit smulgere de curent [4].Apariţia smulgerii de curent datorate unei instabilităţi aiarcului, se manifestă printr-o oscilaţie a curentului cu ofrecvenţă ridicată şi cu o amplitudine care creşte rapid,suprapusă peste curentul de frecvenţă industrială (50 Hz). Astfelse produce o trecere prin zero a curentului mai devreme decâtmomentul în care ar trece în mod normal (fig. 1). La trecereaprin zero, datorită principiului de funcţionare al întrerupătorului,i scurentul este întrerupt. Valoarea pe care ar avea-o curentul defrecvenţă industrială în momentul întreruperii se numeşte curent0smuls (i s ). Trecerea curentului de la valoarea i s la zero (0) poatetFig. 1. Smulgere de curentfi considerată instantanee, datorită faptului că frecvenţa deoscilaţie este mult mai mare decât frecvenţa industrială.159
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac