BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

TRADIŢII ROMÂNEŞTI ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVAINCENDIILOR,ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XIXLocotenent colonel Cornel OPRIŞAInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului AlbaSubject 21: The paper presents the Romanian tradition in the field of fire fighting in the second half of XIXcentury.Instinctul de conservare şi de apărare, în acelaşi timp a fiinţei umane în situaţii de pericol, s-a manifestatşi transmis din generaţie în generaţie din cele mai vechi timpuri.Adeseori, activităţile sociale şi economice ale unor grupări umane pot fi tulburate de efectele tragice aleunor fenomene naturale. În plus, unele activităţi umane scăpate de sub control pot avea urmări dezastruoaseasupra unor colectivităţi de oameni.De la descoperirea sa, focul a fost pentru om şi prieten, şi duşman. Prieten pentru că l-a ajutat să se apereîmpotriva frigului şi animalelor sălbatice, la prepararea hranei, la topirea minereurilor sau arderea ceramicii, darşi duşman pentru că, mânuit neatent sau lăsat nesupravegheat, acesta a declanşat numeroase incendii care s-ausoldat cu pierderea de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale. Din această cauză omul a căutat în permanenţă săpreîntâmpine şi să combată efectele distrugătoare ale focului prin diverse mijloace, printre care şi organizareaunor formaţiuni speciale de stingere, pază de noapte, realizarea unor aparate speciale de stins incendiile etc.Începutul secolului XIX este caracterizat în Moldova şi în Ţara Românească de regimuri turco-fanariote,iar în Transilvania de ocupaţia habsburgică.Curentul revoluţionar din Europa apare pregnant şi convingător şi în ţările române, iar românii auexperimentat pentru prima dată modernitatea. Progresele industriale se extind pe toată suprafaţa continentului,inclusiv asupra ţărilor române.Cuprinderea Transilvaniei în sfera de influenţă habsburgică a dus la diminuarea decalajului economicdintre această provincie şi vestul Europei. Transformările social-economice din perioada 1821-1848 auinfluenţat adânc şi dezvoltarea oraşelor Ţărilor Române. Acestea încep să se mărească, să-şi modificeînfăţişarea, populaţia lor este în continuă creştere, iar ocupaţiile specifice se înmulţesc. Aceste procese auridicat şi problema organizării apărării împotriva incendiilor, evidenţiat ca risc primordial în existenţa umană.Astfel, cei chemaţi să asigure protecţia populaţiei la diverse vicisitudini ale naturii, la incendii sau ori decâte ori era nevoie, au fost pompierii. Între 1850 şi 1900, ani de profunde schimbări instituţionale şiorganizatorice, se remarcă curajul şi demnitatea pompierilor militari (Ţara Românească, Moldova) şi a celorcivili (Transilvania) care şi-au îndeplinit misiunile cu cinste, indiferent care au fost servituţile momentului.Tradiţii specifice apărării împotriva incendiilor în TransilvaniaOraşelor transilvănene le este specifică o multitudine de forme organizatorice de combatere a incendiilor,forme care vizau priceperea profesională a breslelor, apoi prin aşa numitele „vecinătăţi” şi ulterior prin sistemulde pompieri civili.Pompierii din Cisnădie - 131 ani în slujba comunităţiiÎn perioada 1844-1862, în Cisnădie au fost 11 incendii care au distrus 106 case, cu vitele şi cerealeleaferente. Apoi, pierderi mari le-au fost aduse cisnădienilor şi în 23 august 1857 când, în urma unor ploitorenţiale, oraşul a fost inundat şi multe poduri au fost rupte de ape.Ca o necesitate a bunului mers al oraşului, în 1877 ia fiinţă "FORMAŢIA CIVILĂ DE POMPIERI".177