Din punct de vedere funcţional, astfel de construcţii se caracterizează prin faptul că în timpulspectacolelor sau repetiţiilor se foloseşte în multe cazuri, focul deschis sub diferite forme, ce poate aprindemateriale combustibile (ţigări, făclii, focuri de artificii, efecte speciale de flăcări etc.).Prezenţa orgilor delumini, a instalaţiilor electrice de iluminat şi forţă sau a mecanismelor şi dispozitivelor pentru punerea înmişcare a scenelor rotative sau decorurilor, favorizează izbucnirea şi propagarea incendiilor.Uneori, pe scenă în afara materialelor combustibile constructive, există şi o foarte mare cantitate dedecoruri combustibile suspendate şi sisteme de manevrare a acestora, care contribuie decisiv la propagareaincendiilor pe verticală.Tot din punct de vedere funcţional, mai trebuie subliniat faptul că asemenea obiective sunt deservite de unnumăr limitat de salariaţi permanenţi, care mai ales pe timp de noapte, sau când nu sunt spectacole, asigură opază şi supraveghere insuficientă a acestor obiective.Caracteristicile constructive la cinematografe sunt asemănătoare cu cele aleteatrelor, pericolul de incendiu şi modul de propagare a acestuia depinzând demărimea şi de gradul de combustibilitate al construcţiei, precum şi de dotărilecinematografului.Specific acestor categorii de instituţii este existenţa cabinei de proiecţie, careconstituie un loc important de izbucnire a incendiilor.2. Caracteristicile incendiilorÎn sălile cu aglomerări de persoane, incendiile izbucnesc cel mai frecvent în următoarele locuri:• casa scenei (pe scenă, în buzunarele acesteia şi sub scenă);• sala de spectacole;• podul şi acoperişul sălii de spectacole;• cinematografe (cabinele de proiecţie ale cinematografelor).2.1. Casa sceneiÎn casa scenei incendiile pot izbucni şi se pot propaga cu uşurinţă, atât pe orizontală cât şi pe verticală,datorită următorilor factori:• prezenţa unei mari cantităţi de materiale combustibile folosite în construcţia scenei, abuzunarelor acesteia şi sub scenă;• existenţa unui mare volum de aer în casa scenei, precum şi a numeroaselor deschideri întrescenă şi încăperile din jurul acesteia (buzunare, cabine pentru actori, birouri, magazii de materiale şi recuzităetc.).;• folosirea pe timpul repetiţiei şi spectacolelor a diferite materiale combustibile şi a unorsurse de foc deschis;• prezenţa decorurilor suspendate (de regulă combustibile) contribuie substanţial lapropagarea incendiului pe verticală şi la aprinderea întregii case a scenei;La incendiile din casa scenei se înregistrează temperaturi cuprinse între 1000 0 C şi 1200 0 C, care duc ladeformarea elementelor de construcţie metalice (grătare, pasarele), la distrugerea rapidă a decorurilorsuspendate şi a sistemului de suspendare şi manevrare a acestora şi prăbuşirea lor pe scena propriu-zisă, fapt cedetermină creşterea intensităţii arderii şi îngreunarea acţiunii de intervenţie.O caracteristică importantă o constituie faptul că în acoperişul casei scenei se găsesc trapele de evacuare afumului, care, prin deschidere, pot crea un tiraj puternic, ce duce la propagarea cu uşurinţă a incendiului peverticală, pe toată înălţimea acesteia.2.2. Sala de spectacoleSala de spectacole ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte izbucnirea şi dezvoltarea incendiilor.Factorii care contribuie la dezvoltarea incendiilor sunt:•prezenţa, ca şi în cazul casei scenei, a unei mari cantităţi de materiale combustibile(mobilier, capitonaje din lemn, textile, mase plastice etc.);•existenţa lojelor şi a balcoanelor executate în marea lor majoritate din materialecombustibile.Caracteristicile unor astfel de incendii o constituie faptul că pe timpul reprezentaţiilor în sălile despectacole se găseşte un număr mare sau chiar foarte mare de persoane care, în caz de incendiu, pot intra în40
panică astfel încât incendiul capătă accente dramatice – întrucât spectatorii blochează ieşirile, împiedicăintervenţia serviciilor de urgenţă şi îngreunează evacuarea şi salvarea lor.În cazul incendiilor izbucnite în sălile de spectacole, unele produse ale arderii (particule de materialearse), precum şi fumul se concentrează în special spre părţile superioare ale încăperilor, constituind un marepericol pentru spectatorii aflaţi în loje şi balcoane.Incendiul izbucnit în sală prezintă un mare pericol pentru scenă, mai ales când cortina de siguranţă nu afost coborâtă, iar trapele din casa scenei nu au fost închise, întrucât se formează un tiraj puternic spre scenă,ajungându-se la situaţii din cele mai grave – incendii generalizate la întreaga construcţie.Fumul şi produsele arderii incomplete (în special oxidul de carbon), în situaţia izbucnirii incendiului petimpul spectacolelor îngreunează operaţiunea de evacuare a spectatorilor, contribuind la creşterea paniciidatorate reducerii condiţiilor de vizibilitate şi pot provoca victime, ca urmare a scăderii procentului de oxigensub 17%. De reţinut faptul că o sală de spectacole medie se inundă cu fum în 1-2 minute.De asemenea, există şi posibilitatea ca incendiile să se propage pe căi ascunse, cum ar fi golurile existenteîn pereţii construcţiei, canale tehnologice, căi de evacuare a fumului, tubulaturile existente.2.2. Podul şi acoperişul sălii de spectacoleIncendiile izbucnite în podul şi la acoperişul sălii de spectacole au aceleaşi comportări şi caracteristici cucele izbucnite la construcţiile obişnuite. Pierderea capacităţii portante a elementelor de construcţie aacoperişurilor duce la prăbuşirea acestora în poduri şi de aici în sală unde distrug balcoanele şi lojele şi potaccidenta spectatorii dacă aceştia se mai găsesc în sală. Din această cauză candelabrele cu greutăţi mari seprăbuşesc în sală deteriorând mobilierul, provocând victime şi contribuind la creşterea intensităţii arderii înzona prăbuşirii.2.3. CinematografeÎn ceea ce priveşte-incendiile izbucnite la cinematografe se apreciază că acestea prezintă aceleaşicaracteristici ca cele de la teatre (scenă, sală de spectacol, acoperiş şi pod), cu menţiunea că apar uneleparticularităţi privitoare la incendiile izbucnite în cabina de proiecţie. Aceste incendii pot apare foarte uşordatorita temperaturilor mari degajate de lămpile de proiecţie şi se dezvoltă cu repeziciune datorită materialelorcombustibile aflate în cabine, cuprinzând în scurt timp întreaga încăpere, având în vedere şi volumul ei relativredus. Direcţia principală de propagare este spre sală, aceasta realizându-se prin vizetele de comunicare cu salaşi prin căile de comunicaţie dinspre acestea.3. Principii tactice de intervenţiePentru o intervenţie eficientă la aceste obiective trebuie cunoscute în primul rând documentele deorganizare a intervenţiei întocmite pentru acestea. Principiile tactice de intervenţie variază în funcţie despecificul construcţiei şi de caracteristicile materialelor care ard, de locul de izbucnire şi de direcţiile depropagare a incendiului.3.1. Recunoaşterea spaţiilor incendiateExistenţa mai multor încăperi cu diferite destinaţii impune prezenţa obligatorie în componenţa echipei derecunoaştere a unor persoane din partea instituţiei, care să conducă echipa pe căi de acces scurte şi sigure, sprelocurile cele mai periculoase.Recunoaşterea începe cu stabilirea situaţiei incendiului după indicii exteriori (fum, flacără etc.), precum şipe baza informaţiilor obţinute de la personalul instituţiei sau a datelor furnizate de martori oculari. În situaţiileîn care până la sosirea subunităţii nu au fost evacuaţi spectatorii, artiştii şi personalul de deservire, folosindu-sescările de serviciu, de incendiu sau intrările secundare, se va urmări ajungerea, în timpul cel mai scurt, înîncăperile cu oameni. Se va avea în vedere să se înlăture panica şi să se stabilească calmul general,organizându-se evacuarea rapidă a persoanelor rămase în clădire şi salvarea celor aflate în pericol.În raport de locul de izbucnire a incendiului, recunoaşterea se execută astfel:• dacă incendiul a izbucnit pe scenă, recunoaşterea se execută dinspre sală spre scenă;• dacă incendiul a izbucnit în sală, recunoaşterea începe dinspre scenă spre sală;• dacă incendiul a izbucnit la acoperiş, recunoaşterea se execută din sală spre pod şi acoperişşi din exterior.Pe timpul recunoaşterii, comandantul intervenţiei va stabili următoarele:• prezenţa persoanelor aflate în pericol, locul unde se găsesc, căile şi mijloacele de evacuare şisalvare;41
- Page 6 and 7: Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9: - GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11: De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13: Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15: Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17: Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19: Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21: La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23: - analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25: Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27: Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29: d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31: RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33: R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35: ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37: A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39: Se observă că scala gravităţii
- Page 42 and 43: • locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45: Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71: g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117:
Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119:
În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121:
Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123:
- operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125:
STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127:
a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129:
h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131:
Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133:
Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135:
varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137:
ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139:
Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141:
Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143:
unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145:
Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac