monitoriza continuu, nivelul de bioxid de carbon produs de ocupanţii unei incinte şi de a adapta debitul de aerventilat, precum şi ceilalţi parametrii ai confortului termic la cerinţele impuse de ocupare a incintei. Un senzorde bioxid de carbon poate controla procesul de ventilaţie în interiorul unei incinte la fel cum un termostatreglează procesul de încălzire sau răcire.Localizarea unui senzor de bioxid de carbon poate fi realizată în conductele sistemul de ventilaţie sau înpereţii incintei. Criteriul de alegere a poziţiei senzorului este impus de particularităţile sistemului de ventilaţiesau a incintei.A. Senzori dispuşi în conductele sistemului de ventilaţieÎn acest caz, senzorii sunt în general dispuşi în conducta de retur a sistemului de ventilaţie. Aceastămetodă este mai des folosită atunci când sistemul de ventilaţie funcţionează în mod continuu şi toate zoneleincintei au acelaşi nivel de ocupare iar ocupanţii au aceeaşi activitate. Dispunerea senzorului înconductă nu este recomandată atunci când sistemul de ventilaţie deserveşte un număr de zone cu ocupareneuniformă.B. Senzori montaţi în peretele incinteiPoziţia senzorului în acest caz este similară cu cea a unui termostat. Poziţii ce trebuie evitate sunt zoneleapropiate uşilor, ferestrelor sau gurilor de ventilaţie. Atunci când se foloseşte un singur senzor pentru a furnizainformaţii despre mai multe zone ale incintei, senzorul va fi poziţionat în zona cea mai critică a incintei, undecondiţiile de ventilaţie sunt cele mai severe.Instalaţii de ventilareDin punctul de vedere al prevenirii incendiilor, sistemele de ventilare se prevăd cu scopul de a se evacuasubstanţele combustibile, pe măsura degajării lor în secţiile cu pericol de incendiu sau explozie, pentru a seevita acumularea acestora în cantităţi periculoase. În unele cazuri ventilarea este necesară şi pentru situaţii deincendii sau avarii (ventilare la incendiu şi ventilare de avarie), ori în scopul prevenirii incendiilor prin creareaunor suprapresiuni.La proiectarea sistemelor de ventilare trebuie să se ţină seama că acestea pot cauza sau favorizapropagarea incendiilor datorită concepţiei, execuţiei sau exploatării necorespunzătoare.Limitarea propagării incendiului se realizează prin:- preîntâmpinarea posibilităţilor de propagare a incendiilor datorită instalaţiilor de ventilare,prin:- utilizarea de canale incombustibile;- izolarea termică a canalelor;- dispozitive de obturare;- evitarea traversării pereţilor şi zonelor antifoc (sau luarea de măsuri speciale în dreptulacestora);- prevederea de dispozitive de blocare în caz de incendiu sau, atunci când sunt necesare, a unordispozitive de acţionare a instalaţiei de ventilare (ventilare la incendiu, ventilare de avarie).La exploatarea instalaţiilor de ventilaţie, se va urmări rezolvarea următoarelor probleme legate deprevenirea exploziilor sau incendiilor:a. înlăturarea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive prin menţinerea unei exhaustăricontinuue şi a vitezei constante a aerului în conductele instalaţiei de ventilaţie;b. suprimarea sau izolarea diferitelor surse de căldură sau scântei la instalaţiile amplasate în medii în careexistă praf, vapori ori gaze combustibile sau inflamabile;c. întreţinerea, verificarea şi curăţarea canalelor, ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor de depunerile depraf, scame şi alte materiale combustibile;d. limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilaţie, prin alegereaunor trasee judicioase, prin întreţinerea în bune condiţii a clapetelor de obturare manuală sau automată, sau aaltor dispozitive prevăzute în acest scop;e.asigurarea unei izolări termice corespunzătoare a canalelor prin care circulă gazele calde faţă dematerialele sau elementele combustibile ale clădirilor; în acelaşi scop, se va asigura supravegherea coşurilorsobelor, cuptoarelor, cazanelor de pe teritoriul unităţii pentru a nu se produce şi răspândi scântei (care ar puteaprovoca aprinderea vaporilor inflamabili exhaustaţi, prin conductele din apropiere sau aprinderea prafului depusde cicloane în curte şi pe acoperişul clădirilor sau pe instalaţii).148
Ventilaţia în dezvoltarea incendiilorInfluenţa ventilaţiei asupra mecanismului arderiiVentilaţia joacă un rol esenţial în propagarea incendiilor. Dacă ventilaţia este suficientă, ea permitedezvoltarea rapidă şi totală a focarului, care degajă cantitatea de căldură maximă în minimum de timp.Totodată, temperatura gazelor de ardere rămâne moderată, deoarece acestea sunt rapid diluate de excesul de aer(tiraj natural sau artificial). Curenţii de aer evacuează în afara încăperilor cantităţi importante de căldură,fenomen ce încetineşte creşterea temperaturii în interiorul acestora. Transferul de căldură respectiv provoacăînsă descompunerea termică a combustibililor aflaţi pe traiectoria gazelor arse, iar cum acestea înglobează încăoxigen, produsele de piroliză pot fi, la rândul lor, aprinse.Concentraţia şi natura componentelor gazelor de ardere depind de compoziţia chimică a materialelor careard, de cantitatea de oxigen disponibilă şi de temperatura produsă pe timpul arderii. Majoritatea materialelorcombustibile conţin carbon, prin arderea căruia se formează dioxid de carbon (când aportul de aer estesuficient) şi oxid de carbon (în caz de ardere incompletă), când cantitatea de aer este insuficientă. În timpularderii se formează şi alte gaze, majoritatea toxice: hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, acid cianhidric,oxid de azot, fosgen, acid clorhidric gazos. Inhalarea gazelor de ardere, atât prin căldură, cât şi prin toxicitatealor, constituie principala cauză de deces în incendii.FumulFumul este un aerosol, respectiv un sistem complex, compus din particule solide şi lichide foarte fine(combustibil nears, funingine, gudroane, cenuşă), dispersate într-un amestec gazos format din gazele de ardereşi aer (respectiv faza dispersă şi mediul de dispersie).Caracteristicile fumului depind, în principal, de natura combustibilului ars, de randamentul arderii şi detipul focarului.Fumul se propagă cu o viteză superioară incendiului propriu-zis, inundând spaţiile înconjurătoare, făcândinutilizabile căile de evacuare. Din datele experimentale rezultă că, în general, concentraţiile periculoase alefumului pe căile de evacuare clasice, executate din materiale incombustibile, se pot forma în timp scurt, de celmult 3-4 minute, înainte deci de atingerea parametrilor critici de temperatură. Fiind toxic, fumul provoacăasfixierea persoanelor, chiar situate departe de focar, în unele incendii, el fiind principală cauză a deceselor. Înplus, fumul, prin produsele de ardere conţinute, degradează materialele aflate în zonele adiacente, slăbeşterezistenţa elementelor metalice de structură ale clădirilor şi împiedică apropierea forţelor de intervenţie defocar.Deplasarea fumului în clădiriMişcarea particulelor de fum de la focarul de incendiu în spaţiul înconjurător poate avea loc prin difuzie,convecţie sau mişcări provocate ale aerului. În cazul arderilor lente, de regulă mocnite (bumbac, lemn, carton,PVC), generarea căldurii şi fumului este lentă, iar deplasarea particulelor de fum în spaţiu are loc prindifuziune, repartizându-se uniform în întreaga incintă. Totodată, are loc o stratificare a fumului – fumul seacumulează în straturi, cu temperatură descrescătoare către părţile inferioare. În cazul arderilor normale, deci alfocarelor cu flacără (acetonă, benzină), datorită formării curenţilor turbionari fierbinţi de gaze de ardere şi aer,deplasarea particulelor de fum are loc prin convecţie. Particulele de fum formează un con răsturnat, cu vârful înjos (panaş) deasupra focarului, dacă în încăpere nu există mişcări puternice ale aerului. Pe măsura deplasării însus a conului are loc o amestecare a particulelor de fum şi gazelor de ardere cu aerul înconjurător, ce determinămicşorarea vitezei de deplasare şi a concentraţiei particulelor de fum. În cazul deplasării conului de fum spreplafon apar două situaţii:- dacă acesta întâlneşte un plafon orizontal plat, fumul se răspândeşte radial sub plafon, până întâlneşteun obstacol (grinzi, pereţi);- dacă fumul întâlneşte un plafon înclinat, atunci se va deplasa pe pană în sus.În cazul mişcărilor provocate ale aerului (sistem de climatizare, instalaţie de ventilaţie), deplasareafumului urmează traiectoria şi viteza curenţilor de aer.Dintre factorii care influenţează deplasarea fumului, gazelor de ardere şi aerului într-o clădire incendiată,pot fi amintiţi: presiunea şi temperatura aerului în interiorul şi exteriorul clădirii, efectul de coş (tirajul), viteza149
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac