BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

More documents

Recommendations

Info

unei incinte să fie condiţionate separat, se folosesc mai multe sisteme independent de conducte. În acest mod,aerul distribuit în fiecare spaţiu al incintei poate fi controlat independent pentru a satisface cerinţele impuse deconfort.Sisteme independente de condiţionare a aerului pot fi amplasate în orice spaţiu, fără a mai fi nevoie deo unitate centrală. Sunt în principal folosite în clădirile în care ocupanţii doresc să folosească sistemele decondiţionare, numai în anumite spaţii sau atunci când costul instalării unui sistem central de condiţionare estenejustificat. Există două tipuri de sisteme: monobloc şi unităţi separate. Unităţile monobloc sunt amplasate înaceeaşi incintă, în peretele exterior al incintei sau la fereastră. Unităţile separate nu necesită schimbări majore înconstrucţia incintei. O parte a unităţii este amplasată în afara incintei (părţile mecanice grele – compresor sauventilator) în timp ce a doua parte, care conţine vaporizatorul şi părţile mecanice uşoare, este amplasată îninteriorul incintei. Cele două unităţi sunt conectate prin două conducte de diametru mic care transportă aerul.Nivelul de zgomot în timpul funcţionării este foarte scăzut deoarece părţile mecanice sunt situate în exteriorulincintei.Tendinţe actuale în tehnica ventilaţiei şi condiţionării aeruluiArhitectura modernă a clădirilor a redus la minimum infiltraţia aerului în interiorul acestora, cu scopul dea diminua efectele negative asupra încărcării termice a clădirilor. În particular, construcţia clădirilor în caredeschiderea ferestrelor nu este posibilă a eliminat practic posibilitatea realizării ventilaţiei naturale.Tehnologiile avansate permit acum construcţia de sisteme de condiţionare a aerului cu randament ridicat şicosturi scăzute, astfel încât folosirea acestor sisteme pare justificată. Totuşi, chiar şi sistemele de condiţionare aaerului sunt mari consumatoare de energie şi, în plus, poluante pentru că funcţionează cu agenţi de refrigerarenocivi. Este clar, în aceste condiţii, că tehnicile de ventilaţie naturală trebuie revitalizate şi adaptate noilortendinţe arhitecturale. Cel mai important factor care limitează aplicarea ventilaţiei naturale îl constituieumiditatea aerului. Valorile foarte mari ale umidităţii influenţează negativ confortul termic. În acest caz,folosirea sistemelor de condiţionare a aerului de umidificare este inevitabilă, iar ventilaţia naturală trebuieevitată. O reducere substanţială a consumului de energie a sistemelor de condiţionare a aerului existente poate firealizată prin menţinerea adecvată a acestora ce implică alegerea optimă a debitului de aer circulat şi aagentului refrigerant.Ventilaţia naturalăVentilaţia incintelor închise, atât cea naturală cât şi cea mecanică, induce un control asupra calităţiiaerului, în scopul asigurării confortului termic. După cum a fost discutat anterior, confortul termic depinde detemperatura aerului din interiorul incintei, de umiditatea relativă a aerului şi viteza aerului în incintă. Mişcareaaerului în incintă poate, aşadar, să asigure viteze suficiente ale aerului pentru îndeplinirea confortului termicchiar şi atunci când condiţiile de umiditate şi temperatură din interiorul incintei nu sunt complet satisfăcute.Mai mult, recircularea aerului prin ventilaţie reprezintă o metodă convenabilă de îndepărtare a poluanţilor dininteriorul incintei.Atunci când condiţiile exterioare o permit, ventilaţia naturală se dovedeşte a fi o metodă cu consum redusde energie pentru asigurarea confortului termic şi menţinerea unui mediu sănătos în interiorul unei incinte.Ventilaţia naturală este asigurată prin introducerea de aer din exteriorul incintei printr-o serie de deschideri dinanvelopa incintei (uşi, ferestre) şi printr-o folosire adecvată a acestor deschideri. Aerul este introdus sauîndepărtat din incintă ca rezultat al diferenţei de presiune în lungul deschiderii, diferenţă de presiune care estedatorată acţiunii combinate a vântului şi a gradienţilor de temperatură. Ventilaţia naturală poate fi folosită nunumai pentru a asigura ocupanţilor incintei aer proaspăt, necesar pentru a menţine un nivel acceptabil al calităţiiaerului, dar şi pentru scăderea temperaturii în interiorul spaţiului atunci când condiţiile climaterice permit acestlucru.Caracteristicile mişcării aerului în jurul incintelorProiectarea incintelor ventilate natural necesită o bună înţelegere a spectrului curgerii aerului în jurulacestora. Scopul principal este de a asigura ventilaţia unui spaţiu cât mai mare din interiorul incintei.Figura 1 ilustrează spectrul curgerii aerului, indus de acţiunea vântului, în jurul unei incinte fărădeschideri. În zona din amonte a incintei apare o suprapresiune în timp ce în apropierea pereţilor în lungulincintei se dezvoltă două zone de depresiune ca rezultat al curgerii accelerate a aerului. În spatele incintei seobservă formarea a două vârtejuri care produc o uşoară sucţiune a aerului în această zonă.142
Fig. 1. Spectrul curgerii aerului în jurul unei incinte fără deschideriFigura 2 ilustrează un caz de ventilaţie transversală produs de două deschideri plasate pe faţa amonte şiaval a unei incinte. Ventilaţia transversală este considerabil îmbunătăţită dacă două deschideri de arie totalăegală cu cea a deschiderii de intrare în incintă sunt practicate pe pereţii laterali ai incintei (figura 3).Fig. 2. Ventilaţia transversală produsă prin folosirea a două deschideri realizate în pereţii amonte şi aval aiunei incinteFig. 3. Ventilaţia transversală produsă prin folosirea a două deschideri realizate în pereţii laterali ai uneiincinte143
Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac
show all

BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?