g) comportare la foc - schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice ale unui produsexpus la foc;h) densitate de sarcină termică - raportul dintre sarcina termică şi suprafaţa pardoselii spaţiului afectat deincendiu;i) împrejurare preliminată - situaţia în care se poate găsi la un moment dat un ansamblu de elementemateriale, cu sau fără participarea factorului uman, care poate genera şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/saupropagarea unui incendiu;j) incendiu - arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderide vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperiiprocesului de ardere;k) risc de incendiu - produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces tehnologicsau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului;l) risc de incendiu acceptat - nivelul-limită maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil din punctde vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv;m) sistem - ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale asociate într-o relaţie deinterdependenţă, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai multe funcţii specificate, în scopuldesfăşurării corespunzătoare a uneia ori a mai multor activităţi;n) sarcină termică de incendiu - energia termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturormaterialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeţelor;o) sursă de aprindere/iniţiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta putând fi unfenomen fizic, chimic sau de altă natură, care generează o cantitate de energie capabilă de a iniţia aprindereaunui material sau mediu combustibil;p) consecinţe - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ saucalitativ;q) probabilitate de producere a incendiilor - măsura în care un eveniment de tip incendiu este probabil săse producă; se exprimă în număr de evenimente produse într-o unitate de timp;r) frecvenţă - gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadă de timp.2. Identificarea riscurilor de incendiu2.1. La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producerea consecinţelor acestuia la o gospodărie de cabluri electrice se au în vedere, de regulă, următoarele elemente:a) pericolele de incendiu identificate în gospodăriile de cabluriPractic, din cauza tendinţelor justificate pe de o parte de dezvoltarea considerabilă a instalaţiilor electriceşi de automatizare din obiectivele industriale, iar pe de altă parte de reducerea continuă a spaţiilor aferente lor,rezultă mari concentrări de cabluri în jurul acestor instalaţii. Astfel, atât în încăperile speciale de cabluri(subsoluri, poduri, tuneluri, puţuri, canale), cât şi pe traseele libere din halele de producţie, fluxurile de cabluriau devenit foarte aglomerate. În aceste condiţii, în ultimii ani pe plan mondial au avut loc numeroase incendii,deşi nu s-au mai utilizat cabluri cu hârtie, bitum sau alte materiale care sunt considerate că ard uşor; s-au pozataproape în exclusivitate cabluri cu izolaţii şi învelişuri din PVC. Un incendiu la acestea din urmă se poatepropaga cu repeziciune, atât în întreaga gospodărie de cabluri, cât şi la diferitele instalaţii tehnologice dinvecinătate.În cele ce urmează se expun succint explicaţiile privind cauzele care generează pericole de incendiu lacablurile din PVC.Policlorura de vinii (PVC-ul), folosită în ultimii ani, în cea mai mare măsură, pentru izolare şi protecţie lacabluri, cuprinde în componenţa sa clor şi diferite materiale de adaos care îi conferă elasticitate, rezistenţămecanică şi rezistenţă la străpungere electrică. Astfel, PVC-ul moale, utilizat pentru cabluri, conţine aproape50% materiale de adaos, printre care plastifianţii care au un rol deosebit de important pentru obţinereaproprietăţilor mecanice şi electrice. Aceste proprietăţi se înrăutăţesc grav într-un proces de termodegradare,când are loc şi o dehidroclorurare şi o depolimerizare.Unii dintre aceşti plastifianţi determină însă în mare măsură comportarea la foc a cablului. PVC-ul duravând un conţinut redus de plastifianţi şi un procentaj mai mare de clor, aproximativ 56%, are o mai bunăcomportare după îndepărtarea flăcării şi anume se autostinge, datorită cantităţii mari de acid clorhidric gazos,degajat la acţiunea flăcării. Mecanismul de autostingere la materialele din PVC se datorează următoarelorcauze: atomii de clor intră în reacţie cu radicalii activi care formează lanţul de ardere şi pe care îl blochează70
dând naştere la radicalii inactivi; nu dă reacţii de oxidare, iar formarea altor radicali activi se reduce; moleculelede HC1 sunt inerte din punct de vedere al oxidării (arderii), astfel încât se produce o diluţie a elementelordisponibile pentru ardere.Pe măsura scăderii conţinutului de clor, comportarea la foc se înrăutăţeşte, astfel un PVC cu un conţinutmai mic de 30% de clor arde cu uşurinţă. În perioada în care izolaţia sau învelişul din PVC este supus la foc auloc următoarele efecte:• la peste 70°C, PVC-ul începe să devină friabil; devine mai moale, se întinde sau crapă şi există pericolde scurtcircuit între conductoare; în unele lucrări din literatura de specialitate se prevăd ca temperaturide ,,topire" a materialelor din PVC: 65°C– 100°C la PVC dur şi 50°C– 95°C la cel obişnuit; lamateriale cu conţinut bogat de clor temperaturile de topire ajung la 85°C– l00°C, iar proprietăţilemecanice scad rapid la temperaturi de peste 75°C– 80°C;• la aproximativ 100°C, începe descompunerea cu degajare de acid clorhidric gazos;• la aproximativ 160°C, se degajă aproape 50% din întreaga cantitate de acid clorhidric;• la aproximativ 210°C, PVC-ul începe să se comporte ca o substanţă în stare lichidă (acesta esteconsiderat punctul de topire al PVC-ului);– la aproximativ 300°C se degajă aproape 85% din cantitatea de acid clorhidric.În unele lucrări din literatura de specialitate se arată că la temperaturi de peste 250°C materialele dePVC se descompun rapid, eliberând 96-99% din clorul conţinut. În cazul unei arderi suficient ventilate sepoate produce degajarea completă a clorului conţinut.În total se consideră că datorită prezenţei clorului, dintr-un kilogram de PVC dur, prin ardere, se degajăaproximativ 350 litri de acid clorhidric gazos; în unele lucrări se arată că degajarea este de 0,4 kg HCl/kg PVC.La PVC-ul moale, plastifianţii încep să treacă în stare gazoasă la aproximativ 200°C şi să ardă. Datorităacestui fapt şi din cauza conţinutului mai redus de clor, PVC-ul moale continuă să ardă singur dupăîndepărtarea flăcării. Rezultă că arderea depinde de conţinutul de clor şi de plastifianţi. Sorturile care au unconţinut de clor mai mare (sau cele cu plastifianţi au combustibilitate redusă) se autosting la încercareaindividuală. Dar totdeauna când sunt pozate în grup, la depăşirea unei cantităţi la care energia degajată estesuficient de mare pentru a pregăti în continuare materialul, arderea se continuă până la distrugerea totală.Totdeauna s-a constatat că izolaţiile şi învelişurile din PVC ale cablurilor pozate în grup, odată aprinsecontinuă să ardă cu degajări mari de gaze. Pe lângă acidul clorhidric gazos se mai degajă monoxid de carbon,bioxid de carbon, clor, benzen şi alte hidrocarburi; uneori în gazele de ardere ale PVC-ului s-a constatat şifosgen, care este foarte toxic.Acidul clorhidric are efecte de corodare accentuată a metalelor, chiar şi a celor înglobate în beton, cumsunt armăturile construcţiilor (stâlpi, grinzi, pereţi şi planşee). În numeroase cazuri de incendii de cabluri,pagubele cauzate de acţiunea de corodare a acidului clorhidric au fost comparabile sau chiar au depăşitpagubele primare cauzate de arderea cablurilor şi a instalaţiilor, respectiv a echipamentelor învecinate. Seconsideră că acidul clorhidric degajat în arderea a 1 kg de PVC poate distruge 0,6 kg de oţel sau de metalneferos. Efectele corosive sunt agravate de faptul că acidul clorhidric gazos degajat la arderea cablurilor estetransportat de curenţii de aer la depărtări mari faţă de focarul de incendiu, pătrunzând astfel în diferite încăperi:staţii electrice, alte încăperi de cabluri (podurile de sub camerele de comandă), repartitoarele, camerele decomandă şi de acţionări etc. Efectul de corodare la distanţe mari de focar este o caracteristică generală aincendiilor la materiile din PVC.Corodările accentuate ce apar în punctele îndepărtate de locul incendiului se constată în numeroasecazuri cu prea mare întârziere când s-au produs distrugeri de echipamente sau de clădiri. Rezultă că efectelecorosive ale gazelor specifice arderii PVC măresc foarte mult zona afectată de incendiu, chiar în cazul unorfocare de mică amploare, comparativ cu incendiile de altă natură (arderea altor materiale), în care zona dedistrugere se limitează la porţiunile în care se manifestă doar efectele termice ale focarului, de regulă, relativmici, în cazul unei intervenţii eficiente. La arderea PVC-ului se degajă mari cantităţi de gaze dense (de 4 – 14ori mai mult decât la lemn de exemplu), ceea ce produce mari dificultăţi la depistarea focarului de incendiu, iarde multe ori se poate chiar compromite reuşita unei intervenţii eficiente. Acţiunea de corodare a aciduluiclorhidric asupra elementelor din oţel nu se termină cu îndepărtarea straturilor superficiale ale metalului.Adesea clorura de fier (FeCl 3 ) se produce numai într-o fază intermediară, după care se transformă în hidraţi deoxizi de fier, prin care se eliberează din nou ioni de clorură, coroziunea progresând continuu. Se constată căacoperirea cu vopsea nu asigură o protecţie împotriva acţiunii de corodare a acidului clorhidric. Filmele de uleisunt străpunse rapid şi gazele se infiltrează sub stratul de vopsea. Tencuielile calcaroase de pe ziduri şimortarele reacţionează cu gazele de ardere care conţin acid clorhidric; hidroacizii de calciu, respectivcarbonaţii de calciu se transformă în cloruri de calciu. Acestea din urmă sunt higroscopice şi uşor solubile în71
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21: La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23: - analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25: Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27: Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29: d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31: RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33: R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35: ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37: A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39: Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41: Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43: • locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45: Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121:
Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123:
- operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125:
STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127:
a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129:
h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131:
Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133:
Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135:
varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137:
ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139:
Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141:
Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143:
unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145:
Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac