a) pentru fiecare setare corespunzătoare cu o clasă de funcţionare, o sensibilitate etc. accesul la mijloacelede ajustare trebuie să fie posibil numai prin utilizarea unui cod sau a unei scule speciale sau prin înlăturareadetectorului din soclu sau prin demontare.b) orice alte setări să fie accesibile numai prin utilizarea unui cod sau a unei scule speciale, şi trebuiearătat prin marcare clară pe detector sau în datele sale, dacă aceste setări sunt utilizate, detectorul nu mai esteconform specificaţiei de utilizare.Protecţia împotriva pătrunderii corpurilor străine (pentru detectoarele de fum)Detectorul trebuie să fie proiectat astfel încât o sferă cu diametru (1,3 ± 0,05) mm să nu poată pătrunde încamera(ele) senzorului(ilor).Răspunsul la incendii cu dezvoltare lentă (pentru detectoarele de fum)Funcţia de "compensare de drift ’’– compensarea alunecării sensibilităţii senzorului din cauza depunerilordin detector, nu va reduce semnificativ sensibilitatea detectorului la incendii cu dezvoltare lentă. În acest caz seevaluează răspunsul detectorului la creşteri foarte mici ale densităţii de fum prin analiza circuitului sau aprogramului şi/sau prin încercări fizice şi simulări.Detectorul este conform specificaţiilor dacă această evaluare arată că:a) pentru orice rată de creştere a densităţii fumului R, care este mai mare decât A/4 pe oră, cuA valoarea de prag de răspuns iniţial necompensată a detectorului, timpul pentru ca detectorul să deao alarmă nu trebuie să depăşească 1,6 x A/R cu mai mult decât 100 s;b) domeniul de compensare este limitat astfel încât, pe acest domeniu, compensarea nu face cavaloarea de prag de răspuns a detectorului să depăşească valoarea sa iniţială cu un factor mai maredecât 1,6.Detectoarele controlate softPentru a se asigura fiabilitatea detectorului, există o serie de cerinţe pentru proiectarea software:a) software-ul este structurat modular;b) interfaţa pentru datele generate manual sau automat să nu permită datelor invalide să producăerori în funcţionarea programului;c) software-ul se proiectează pentru a se evita apariţia blocării execuţiei.Memorarea programelor şi a datelorProgramul necesar şi orice date presetate, cum ar fi setările producătorului, trebuie să fie păstrate într-omemorie nevolatilă. Scrierea în zonele de memorie care conţin acest program şi datele trebuie să fie posibilănumai prin utilizarea unei scule speciale sau a unui cod şi trebuie să nu fie posibilă pe durata normală defuncţionare a detectorului. Datele specifice sitului se păstrează într-o memorie care va reţine datele cel puţindouă săptămâni, fără alimentare externă, numai dacă sistemul în care este conectat detectorul este prevăzut săreînnoiască aceste date, după o cădere a alimentării, într-o oră de la restabilirea alimentării.Clasificarea detectoarelor de incendiu se poate face:După parametrul supravegheat:•detector de temperatură;•detector de fum;•detector de gaze de combustie;•detector de flacără;După modul de răspuns:•detector cu acţionare statică;•detectoare cu acţionare diferenţială;•detectoare cu acţionare velocimetrică;După configuraţia senzorului:•detector punctual;•detector multipunctual;•detector liniar;După modul de reutilizare:•detector reutilizabil;•detector parţial reutilizabil;•detector nereutilizabil.126
Mărimi tipice ale incendiuluiIncendiul este un fenomen care se dezvoltă aleatoriu şi nu poate fi descris printr-o schemă simplă sauunică. În general sunt acceptate în evoluţia unui incendiu 5 perioade posibile ale evoluţiei sale în timp: apariţiafocarului, ardere lentă, ardere activă, ardere generalizată şi regresie.În detectarea şi semnalizarea incendiului primele două faze, apariţia focarului şi faza de ardere lentă, sunthotărâtoare pentru realizarea acţiunilor de alarmare, evacuare şi protecţie, intervenţie pentru stingere. Pentruapariţia focarului este de interes în principal studierea surselor de aprindere şi a energiei de aprindere. De regulăo energie de ordinul sutelor de jouli, uneori mai mică, poate fi suficientă pentru iniţierea unui focar. În ceea cepriveşte sursele de aprindere statisticile realizate pe perioade mari de timp indică pentru clădiri: surse deaprindere necunoscute, aprinderi intenţionate, căldura mecanică, scântei de frecare, jocul copiilor cu focul,autoaprindere, instalaţii electrice necorespunzătoare. În faza de ardere lentă aria de combustie este limitată lazona focarului, durata poate fi extrem de variată, de la câteva minute la ore, poate lipsi sau poate dura zile sausăptămâni. Aria de combustie este limitată la zona focarului unde incendiul se propagă la materialele dinvecinătate. Temperatura creşte lent, fără a atinge valori importante. Dimensiunile flăcărilor sunt mici, încomparaţie cu dimensiunile încăperii. Din descompunerea materialelor se degajă gaze care împreună cu aerulformează un amestec combustibil ce poate fi aprins de flăcări. În funcţie de degajările de gaze sunt posibiledouă situaţii în mediu gazos optic transparent, când influenţa mediului gazos asupra propagării fluxului termicde radiaţie este neînsemnată şi optic dens când se ţine cont de componenta radiantă a fluxului termic. În aceastăfază cu cât combustibilul se aprinde mai uşor, cu atât căldura degajată este mai mare şi propagarea are loc mairapid.FumulFumul este un aerosol care se compune dintr-un mediu de dispersie: CO, CO2, HCl, HCN, NO2 etc. şi ofază dispersă formată din particule lichide şi solide rezultate în urma procesului de ardere: particule defuningine, particule de apă etc. Deplasarea fumului în clădiri are loc prin difuzie, convecţie sau mişcăriprovocate ale aerului. La arderile lente, fumul se repartizează uniform şi are loc o stratificare a fumului cutemperatura descrescătoare către părţile inferioare. Pentru arderile normale, la focarele cu flacără, se formeazăcurenţi turbionari de convecţie care deplasează particulele de fum. Particulele de fum formează un conrăsturnat, cu vârful în jos deasupra focarului, dacă în încăpere nu există mişcări puternice ale aerului. Unghiuldiedru al conului de fum este direct proporţional cu mărimea suprafeţei incendiului şi cu intensitatea acestuia.Deplasarea fumului depinde de presiunea şi temperatura aerului, efectul de coş, viteza vântului, geometriaclădirii şi ventilaţia clădirii. Viteza de generare a fumului este dată de relaţia dintre debitul de gaze şiconcentraţia gazelor:W f = C f b A (2 g Δp ρ ((273+t)/273)) 1/2Unde:b – coeficient de curgere;A – secţiunea de curgere;Δp – diferenţa de presiune;ρ - densitatea fumului;t – temperatura fumului;şi C f = (1/L) ln (I 0 /I) coeficient de extensie a fumuluiCălduraCăldura care se degajă la incendiu, urmare a proceselor de ardere a materialelor combustibile, setransmite mediului prin conducţie, convecţie şi radiaţie. Pentru detectarea incendiului, o importanţă deosebită oare transportul de energie termică care se realizează prin convecţie. Caracteristică a fluidelor convecţia termicăeste un fenomen complex, deoarece conţine intrinsec conducţia interioară. La incendiu, fluidul în mişcare esteconstituit din aer, gaze, vapori şi reziduurile gazoase ale arderii. Deplasările maselor de gaz sunt asigurate dediferenţele de densitate, consecinţă a diferenţei de temperatură. Regimurile de curgere ale curenţilor deconvecţie pot fi laminare sau turbulente, funcţie de valoarea criteriului de similitudine Reynolds.Temperatura considerată constantă în secţiunea transversală a conului de convecţie pentru fazainiţială a incendiilor este dată de relaţia:T = 0,26 Q 2/3 h –5/2Unde: T – creşterea de temperatură la înălţimea h faţă de focar, în raport cutemperatura mediuluiQ – fluxul de căldură transferat de la focar prin convecţie, în unitatea de timp;127
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac