PAVILION
PAVILION
PAVILION
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Tactica falsei migraţii 1<br />
[100]<br />
de Doina Petrescu<br />
Ţara Oaşului este o regiune din<br />
nordul României, aproape de frontiera<br />
dintre România, Ucraina şi Ungaria.<br />
Ţăranii din Oaş reprezintă o nouă categorie<br />
sociologică de falşi migratori, care<br />
operează cu o identitate socială dublă şi<br />
o economie dublă. Ei au migrat iniţial în<br />
căutare de lucru, însă au descoperit că<br />
pot profita de schimbarea temporară a<br />
ţărilor de domiciliu şi de intrarea într-un<br />
sistem juridic diferit.<br />
Deşi şi-au păstrat locuinţele din<br />
România, aceşti oameni pleacă periodic<br />
în Occident pentru a obţine statutul de<br />
„azilant politic”. El le permite să recolteze<br />
beneficiile financiare şi sociale acordate<br />
azilanţilor şi, concomitent, să-şi menţină<br />
în funcţiune economia gospodăriei de<br />
acasă. În cazul cererilor de azil în Franţa,<br />
ajutorul social constă în 1.200 de franci<br />
pe lună 3 , adică dublul salariului lunar<br />
mediu din România. Mai mult, cei care<br />
cer azil politic au dreptul să vîndă în<br />
locuri publice L’Itinerant, ziarul editat de<br />
persoanele fără adăpost, şi astfel să mai<br />
cîştige un venit suplimentar variabil, în<br />
funcţie de numărul de exemplare vîndute.<br />
Cererile lor de azil politic sînt<br />
respinse imediat ce sînt procesate oficial,<br />
dar procedura respectivă durează cîteva<br />
luni. Astfel migratorii au suficient timp ca<br />
să facă din excursia lor o vizită „profitabilă”.<br />
Iar în sezonul următor aici va veni<br />
un alt membru al familiei, care va continua<br />
să susţină bugetul casnic în acelaşi<br />
mod.<br />
În comparaţie cu modelul clasic<br />
de migraţie, noul migrator est-european<br />
nu mai încearcă să se stabilească în<br />
oraşele occidentale, ci caută oportunităţi<br />
şi cîştiguri de moment, care să poată fi<br />
transferate şi reciclate în cadrul<br />
economiei lor de acasă. Aceşti migratori<br />
sînt atraşi de modelul occidental şi, în<br />
egală măsură, îl şi resping. Ei subminează<br />
legile şi regulile din societăţile<br />
Europei Occidentale, interpretîndu-le şi<br />
exploatîndu-le în avantajul lor. Prin intermediul<br />
practicilor lor subversive, inventează<br />
noi modele spaţiale şi noi forme de<br />
mobilitate. Introduc elemente noi de<br />
dinamică, negociind graniţe şi deschideri<br />
între noile economii, noile politici şi<br />
rămăşiţele sociale ale vechii divizări bipolare<br />
a Europei. Acest fenomen social<br />
recent ţine în egală măsură de ordinea<br />
socio-economică arhaică şi de cea nouă,<br />
ulterioară ei, şi depăşeşte simpla dihotomie<br />
comunist-capitalist. Este o structură<br />
mutantă, ce corespunde realităţilor<br />
cotidiene ale unei Uniuni Europene în<br />
expansiune. În acelaşi timp, practicile lor<br />
spaţiale dau naştere unor moduri de viaţă<br />
alternative şi ocupă o poziţie importantă<br />
în condiţiile actualei mobilităţi sociale şi<br />
economice din Europa.<br />
Economia dublă a falsului<br />
migrator funcţionează în cadrul unei legi<br />
fenomenologice care alternează stabilitatea<br />
cu instabilitatea, legalitatea cu ilegalitatea,<br />
vizibilitatea cu invizibilitatea.<br />
Logica de a deveni invizibil pe timpul unui<br />
sezon în Europa de Vest e dublată de o<br />
logică secundară, cea de a expunerii şi<br />
reprezentării pe parcursul părţii estice a<br />
ciclului. În satele lor natale falşii migratori<br />
îşi etalează prestigiul social şi reuşita<br />
economică printr-o acumulare progresivă<br />
de case şi de bunuri. 4<br />
Liniile de trecere<br />
Deleuze îşi începea articolul<br />
„Politics” cu următoarele cuvinte: „Ca<br />
indivizi şi ca grupuri, sîntem făcuţi din linii<br />
cu un caracter foarte divers” 5 . De fapt,<br />
vrînd să diecute despre politică, Deleuze<br />
vorbeşte despre linii ca metaforă suficient<br />
de abstractă şi de complexă ca să cartografieze<br />
întregul cîmp social, să-i<br />
traseze contururile, graniţele şi devenirile.<br />
Liniile pot cartografia felul în care<br />
„viaţa se desfăşoară permanent după<br />
cîteva ritmuri şi cîteva viteze” 6 diferite.<br />
Ele conturează fracturile individuale şi<br />
rupturile colective în cadrul segmentării şi<br />
eterogenităţii puterii. Liniile sînt asociate<br />
întotdeauna cu geopolitica. Ţările sînt<br />
făcute şi ele tot din linii. Liniile frontierelor<br />
ţin de convenţii, de coduri şi reguli, nu de<br />
raporturi.<br />
Migratorii sînt produsele frontierei.<br />
Ei le traversează, le agresează<br />
porozitatea, le ridiculizează seriozitatea<br />
politică, dar în acelaşi timp au nevoie de<br />
ele, fiind atraşi, ca întotdeauna, de ceea<br />
ce se află pe partea cealaltă. Codurile şi<br />
regulile cer subversiune, aşa cum şi frontierele<br />
cer să fie trecute, ocolite şi încălcate,<br />
fapt care creează, la rîndul lui, alte<br />
genuri de linii. „Ocolirea pare să apară<br />
din ideea clară că există «drumul drept».<br />
Cînd cineva spune linie, se gîndeşte<br />
implicit la drept şi corect”, conchide<br />
Deligny în contextul lucrului sau cu copiii<br />
autişti. 7 Migratorii au cerut întotdeauna<br />
„drepturi la ocolire”. O cartografiere a<br />
existenţei lor ar include ocoliri şi transgresări.<br />
De la o frontieră la alta, de la o<br />
Fiecare cultură proliferează la margine. 2 [101]