Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

102 SEPTEMBRIE 2010
de pretutindeni
publicaþie a românilor
venit în 1948 în iulie, când toatã lumea de mult a
spus: „Dacã n-a venit în ‘45, ‘46, ‘47, Aleluia!
Dumnezeu sã-l ierte!” ªi eu apar în ‘48 cu încã
doi, din prizonieratul rusesc. Eu, evreu, împreunã
cu SS-iºtii. Am venit acasã ºi aici m-am
simþit bine. Nu aveam idei de a pleca nicãieri.
Deºi am avut ocazia sã plec în Amer ica. Nu
m-am dus. Vã rog, credeþi-mã. S-a dus un altul.
Cã patru inºi am venit acasã din cei vreo 80 care
au fost duºi din Gherla. Patru inºi am ajuns în
’48 acasã. Unul a plecat cã a avut frate ºi nu ºtiu
ce rude în Amer ica. Ceasul lui îl port pe mânã.
Când a fost în Amer ica mi-a cumpãrat ºi un
ceas. M-am antrenat în treburi, am ajuns la Dej.
La Dej, prin niºte împrejurãri, am ajuns sã stau
la un prieten al meu, cã nu m-a lãsat sã stau în
cãmãruþa aceea pe care am închiriat-o undeva ºi
unde aveam pãtuþul meu ºi m-am bucurat cã nu
mai dorm pe prici. M-a luat la el ºi am avut al
doilea cãmin. M-am antrenat acolo, am ajuns
responsabil cul tural, ºeful cenaclului literar ºi
aºa mai departe. Pânã la urmã am ajuns ºi în
Moldova. Mi-am gãsit fericirea acolo, m-am
însurat ºi n-am avut intenþia sã plec. Dar în
vizitã în Is rael am fost de vreo ºase ori. Am
vãzut lucruri de necrezut. ªi atunci mi-am spus:
„Ce înseamnã când un om e liber, când un om e
la el acasã, când nu e ponegrit, când nu e mar -
ginalizat, când se bucurã de drepturi omeneºti!”
Livezi, nu numai de citrice, ci au adus ºi pruni de
aici, ºi am mâncat prune de acolo mari ºi fru -
moase, nemaivorbind de animale, de ferme de
vaci care dãdeau peste 40 de litri de lapte, de o
industrie cum nu mi-am închipuit, mai ales chi -
mia, medicamentele, în toatã lumea expediate,
instrumente medicale ºi altele… în subteran nu
mã puteam bãga ºi nici nu mi-am dorit, dar am
auzit cã nu stau nici ei cu mâinile în sân, mai ales
cã ºtiu pe cine au ca vecini. Pe scurt, eu am
rãmas lipit aici ºi poate când fiica mea, nepoþii
mei ºi prietenii mei la care mã duceam mã þineau
cu sãptãmânile, m-aº fi gândit sã mã mut acolo,
dar am spus cã acum e prea târziu. Am muncit
aici atâþia ani, am pensia mea, nu mare, dar mã
duc mai puþin la crâºmã, fac mai puþine banchete
ºi fac în aºa fel ca sã am ºi o cra vatã frumoasã,
mai bine spus curatã, la asta þin mereu… În plus,
aici am zeci de prieteni - ºi români ºi unguri.
Români la Festivalul Internaþional
de Caricaturã de la Haifa
FAMILIA ROMÂNÃ
Desfãºurat în perioada 21 sep tem -
brie - 2 octombrie, Concursul ºi
Festivalul Internaþional de Ca ri -
caturã de la Haifa (Is rael) a reunit sub titlul „O
minte sãnãtoasã într-un corp sãnãtos” lucrãri
realizate de graficieni din întreaga lume. Anul
acesta, din juriu a fãcut parte ºi Cristian Topan,
preºedintele Asociaþiei Cari ca tu riºti lor din
România, iar festivitatea de pre miere a avut
loc în data de 27 septembrie, în prezenþa pri -
marului oraºului Haifa, Yona Yahav.
Dar românii au fost prezenþi în Haifa ºi
în afara concursului. Astfel, în completarea
Festivalului, în perioada 16-30 septembrie, la
Galeria Cas tra a avut loc o expoziþie de ca -
ricaturã din Is rael, România ºi Republica Ce -
hã, organizatã de Primãria Haifa în colaborare
cu Asociaþia Pictorilor ºi Sculptorilor din Hai -
fa. Selecþia reprezentativã a cuprins lucrãri
semnate de 31 de caricaturiºti români. În ca -
drul expoziþiei, în data de 28 septembrie a avut
loc un eveniment spe cial dedicat invitaþilor
Cristian Topan (România) ºi Jiri Silva (Re -
publica Cehã), care au vorbit publicului despre
creaþia lor ºi au oferit demonstraþii de lucru.
Festivalul Internaþional de Caricaturã de
la Haifa este singurul fes ti val internaþional de
caricaturã din Is rael, el fiind cunoscut în me -
diile de profil pe plan internaþional. Anul
acesta, Festivalul de Caricaturã s-a suprapus
cu Festivalul Internaþional de Film de la Haifa,
la care Institutul Cul tural Român a fost unul
dintre parteneri. „Au rora” lui Cristi Puiu ºi
„Medalia de onoare” de Cãlin Pe ter Netzer,
douã dintre cele mai importante filme ro mâ -
neºti ale anului, au fost proiectate în cadrul
celei de a 26-a ediþii. Ambele evenimente au
fost sprijinite de Institutul Cul tural Român Tel
Aviv.