Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 93
amelioreze sau sã aprofundeze cunoºtinþele de
limbã sau culturã româneascã, sã (re)integreze
valori din tradiþia româneascã în cotidian”.
Invocarea, în interviul ce urmeazã, a unor
aspecte le gate de constituirea ºi funcþionarea Plat -
formei „Ro-CHance” dovedeºte, încã o datã, cã
oriunde s-ar afla, românii sunt capabili sã dezvolte
frumoase parteneriate intercul tu rale, reuºesc sã
pãtrundã în comunitãþile din strãinãtate cu acti -
vitãþi ºi proiecte atractive ºi utile.
— Am fost ºi sunt mereu alãturi de ro -
mânii care luptã pentru salvarea limbii române
ºi pentru consolidarea identitãþii noastre na -
þionale în afara graniþelor þãrii. Salut cu re spect
ºi bucurie iniþiativa Corneliei Saurer Dragoº ºi
a lui Dorin Dragoº de a înfiinþa o platformã
culturalã destinatã cetãþenilor români care trã -
iesc în Elveþia ºi încep prin a-i întreba când au
luat decizia constituirii Platformei RO-CHance
ºi din ce considerente s-a nãscut acest proiect
— Platforma de competenþe RO-CHance
este un in stru ment com plex ce s-a dezvoltat în
vreo 20 de ani. Nu e deloc o platformã destinatã
doar cetaþenilor români, este o platformã de pro -
movare a limbii, culturii ºi a civilizaþiei ro mâ -
neºti, completatã cu o ºcoalã de limbã ºi un
birou de traduceri. La bazã a funcþionat o ºcoalã
de limbã românã care are anual între 5 ºi 25 de
studenþi de origine elveþianã, sau care sunt sta -
biliþi în Elveþia ºi care s-au înscris la cursurile
oferite. Platforma s-a extins în paralel cu biroul
de traduceri care funcþioneazã plurilingv, una
din limbile de bazã fiind româna.
Amploarea culturalã, s-a produs o datã cu
sosirea în Elveþia a soþului meu, actorul Dorin
Dragoº, în 2003, care prin interesul sãu pentru
cultura româneascã a dat un impuls ar tis tic acti -
vitãþilor ºi a intensificat activitatea de lobby cul -
tural, el gãsind ºi numele platformei „RO-
CHance”.
— Care a fost reacþia comunitãþii ro mâ -
neºti din zona în care funcþionaþi atunci când au
aflat despre existenþa platformei culturale
„RO-CHance”
— Pentru a putea evoca reacþia românilor,
trebuie precizatã natura emigraþiei româneºti în
Elveþia, e to tal diferitã de cea produsã în alte
zone ale Europei. Imediat dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial s-a întors în Elveþia un grup de
elveþieni românizaþi. Aceºtia, mai bine zis fa -
miliile lor, la sfârºitul secolului XIX ºi la înce -
putul secolului XX emigraserã în România în
di verse regiuni (Galaþi, Bucureºti, Tîrgu Mureº)
ºi exersau diferite profesiuni (ingineri, profesori
particulari în ilustre familii nobile ºi princiare,
cofetari ..). La instaurarea comunismului s-au
reîntors în Elveþia, au avut relaþii apropiate cu
protipendada româneascã constituitã în apro -
***
pierea Genevei de cãtre diplomaþia româneascã
rãmasã pe lângã Societatea Naþiunilor ºi apro -
piatã prinþeselor Bibescu, Cantacuzino, a pro -
piatã de asemenea artiºtilor români ºi românofili
de la Vevey (Dinu Lipatti, Clara Haskil). Aceºti
pionieri ai promovãrii culturale au creat o aso -
ciaþie de prietenie elveto-românã.
Emigraþia româneascã din anii ‘50-‘80 fiind
în mare parte de elitã - în Elveþia nu puteai
rãmâne dacã Elveþia nu avea nevoie de com -
petenþele tale - a rãmas în con tact apropiat cu
acel prim val de imediat de dupã rãzboi ºi a
început o tradiþie a balurilor ºi a chermezelor
populare, trãind de fapt dintr-o profundã nostal -
gie a valorilor lãsate sau pierdute în þarã. La
Berna, ani de zile a existat o întâlnire sãptã -
mânalã a bãrbaþilor (!) români ºi românofili
pentru a pune þara la cale într-unul din cele mai
nobile restaurante din capitala elveþianã. Ele
aveau loc joi seara, când era nocturna maga -
zinelor ºi soþiile târguiau.
Am fãcut acest excurs istoric pentru a vã
spune cã RO-CHance nu s-a nãscut peste noap -
te, ci a continuat tradiþia organizãrii activitãþilor
culturale româneºti. Comunitatea românilor din
Geneva fãcea pânã acum câþiva ani acelaºi lu -
cru, dar a fost victima unor lupte interne ºi din
pãcate activitatea e mai puþin unitã în zilele
noastre.
De aceea întrebarea legatã de reacþia ro -
mânilor e o întrebare cheie. Care români Emi -
graþia de dupã ‘90 e de altã facturã, mult mai
dinamicã, lupii tineri ai societãþilor bancare ºi de
informaticã, ce se considerã cetaþeni ai lumii, au
puþin de spus, vin câteodatã însã cu plãcere la
acþiunile noastre. Tinerele mame sau neveste
aduse cu valul modei de a se cãsãtori în strãi -
nãtate de multe ori s-au adaptat atât de bine în
Elveþia încât nici nu mai ºtiu limba românã ºi le
refuzã sistematic copiilor lor aceastã limbã, nu
de multe ori din.... ruºine... din jenã faþã de
mizeria trãitã în România devenitã acum mi -
zerie interioarã...
Pentru a concluziona, activitãþile RO-
CHan ce sunt destinate în primul rând publicului
elveþian, el constituind 90% din participanþii la
evenimentele noastre. Ne bucurãm de fiecare
prezenþã româneascã dar din pãcate ea este rarã.
Un lucru însã fun da men tal este prezenþa în ulti -
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E