07.01.2015 Views

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

110 SEPTEMBRIE <strong>2010</strong><br />

de pretutindeni<br />

publicaþie a românilor<br />

FAMILIA ROMÂNÃ<br />

mâneascã. „Berlinul este ca un tango”, spune<br />

Oana Cãtãlina Chiþu, aºa cã metropola Germaniei<br />

nu putea sã nu cunoascã ºi romantismul muzicii<br />

interbelice din „Micul Paris”. În 1991, Oana Cã -<br />

tãlina Chiþu a venit sã viziteze Berlinul. Nu i-a<br />

rezistat. ªi, aºa cum li se întâmplã multor artiºti<br />

din diferite pãrþi ale lumii, i-a cãzut în plasã ºi a<br />

rãmas. Dupã aproape 20 de ani, Oana este cea care<br />

îi prinde în plasã pe germani, la fiecare con cert, la<br />

care artista transpune publicul într-o altã lume, în<br />

atmosfera romanticã a României interbelice. Cu o<br />

voce unicã ºi într-o manierã au tenticã, ce combinã<br />

ritmurile de tango cu cele de jazz, swing, fla menco<br />

ºi muzicã balcanicã, Oana reuºeºte - deºi pare<br />

incredibil - sã-i facã pe germani sã fredoneze „Za -<br />

raza”, „Sub balcon eu þi-am cântat o serenadã”,<br />

sau „Femeia, eterna poveste”. Albumul „Bu cha -<br />

rest Tango”, lansat în anul 2008 de Oana Cãtãlina<br />

Chiþu, împreunã cu or ches tra Romenca, a depãºit<br />

însã de mult graniþele Berlinului. Artista are con -<br />

certe în multe alte oraºe ger mane, în Polonia, Aus -<br />

tria ºi, de ceva timp, numele ei a ajuns sã fie<br />

cunoscut ºi în România.<br />

O nouã bisericã pentru românii<br />

din Suedia / Gheorghe-Cristian POPA<br />

Ziarul Lu mina, 24 iulie <strong>2010</strong>,<br />

www.ziarullumina.ro<br />

Parohia ortodoxã românã din oraºul Sölves -<br />

borg - Suedia este una dintre parohiile nou-în -<br />

fiinþate în Episcopia Europei de Nord. Prin do -<br />

naþiile cre dincioºilor, a fost cumpãrat de curând un<br />

teren pe care se va construi o bisericã din lemn în<br />

stil mara mureºean. Preasfinþitul Macarie, Epis co -<br />

pul Europei de Nord, împreunã cu un sobor de<br />

preoþi, a sãvârºit la 8 februarie 2009 prima Sfântã<br />

Liturghie în noua parohie, punând-o sub ocrotirea<br />

Sfinþilor Mucenici ºi Arhidiaconi ªtefan ºi Lau -<br />

renþiu ºi a Sfinþilor Mar tiri ºi Mãrturisitori Nãsã -<br />

udeni. Tot atunci a fost instalat ca paroh pãrintele<br />

Alin Popa.<br />

Un nou volum despre românii<br />

din Ungaria, la editura „Noi” din Jula<br />

Ro ma nian Global News, 25 iulie <strong>2010</strong>,<br />

www.rgnpress.ro<br />

Re cent, la Editura „Noi” din Jula a apãrut<br />

volumul intitulat „Istoriografia românilor din Un -<br />

garia 1920-<strong>2010</strong>. Între deziderat ºi realitate”, al cã -<br />

rui autor este Ga briel Moisa, conferenþiar uni versitar<br />

doc tor în cadrul Departamentului de Istorie a Fa -<br />

cultãþii de Istorie, Geografie ºi Relaþii Interna þio -<br />

nale, Universitatea din Oradea, secþia de Istorie,<br />

transmite corespondentul Ro ma nian Glo bal News<br />

din Ungaria. Volumul cuprinde 311 pa gini ºi un<br />

bilanþ al cercetãrii istorice româneºti în Ungaria, la<br />

douã decenii de la cãderea regimului comunist.<br />

Este un demers cât se poate de justificat, cu atât<br />

mai mult cu cât acesta a cunoscut un traseu destul<br />

de sinuos în intervalul cuprins între sfârºitul se -<br />

colului al 19-lea ºi începutul secolului al 20-lea.<br />

„Cercetarea ne pune în faþa unor concluzii foarte<br />

interesante pentru istoria românilor din Ungaria,<br />

oferind inclusiv o serie de proiecþii asupra vii -<br />

torului acesteia, un viitor pe care unii dintre ac -<br />

tualii lideri ai comunitãþii nu-l vãd în culori foarte<br />

vii”, menþioneazã autorul Ga briel Moisa. Cer ce -<br />

tãrile referitoare la istoricul românilor din Ungaria<br />

ne oferã imaginea unei comunitãþi a proape asi -<br />

milate astãzi, a cãrei pondere demograficã a fost ºi<br />

este în continuã scãdere dupã Trianon. Volumul<br />

este împãrþit în ºase capitole ºi cuprinde un scurt<br />

istoric al românilor din Ungaria (pe baza isto rio -<br />

grafiei românilor din Ungaria), informaþii despre<br />

instituþiile producãtoare de istorie la românii din<br />

Ungaria, revuistica românilor din Ungaria, despre<br />

conþinutul scrisului istoric al românilor din<br />

Ungaria, etc.<br />

George Roth, un român din Sil i con<br />

Val ley, a lansat proiectul „Ai Mei”,<br />

pentru bãtrânii de acasã<br />

Evenimentul zilei, 25 iulie, www.evz.ro<br />

George Roth este Con sul Onorific al Ro mâ -<br />

niei la San Fran cisco ºi CEO al companiei Re -<br />

cognos Inc. la San Fran cisco, brand care a fost<br />

adus ºi în România, la Cluj. Acesta vorbeºte despre<br />

primul serviciu de naturã so cialã conceput pe pro -<br />

filul ro mânului em i grant care îºi sprijinã fa milia<br />

aflatã în þarã. Prin proiectul „Ai mei”, pã rinþii<br />

celor care au emigrat pot beneficia de o îngrijire<br />

medicalã de calitate, în cen tre de spe cialitate, fac -<br />

tura fiind achi tatã de rudele aflate în strãinãtate.<br />

Fraþii împreunã: Fes ti val al românilor<br />

de pretutindeni la Covãsînþ /<br />

Pr. Vasile Pop<br />

Arhiepiscopia Aradului, 26 iulie <strong>2010</strong>,<br />

www.episcopiaaradului.ro<br />

Prima ediþie a Festivalului de Tradiþii ºi<br />

Cân tece Patriotice ale Românilor de Pretutindeni,<br />

manifestare care încurajeazã pãstrarea obiceiuri -<br />

lor moºte nite de la strãmoºi, s-a desfãºurat, du -<br />

minicã, 25 iulie <strong>2010</strong>, în Tabãra ortodoxã de<br />

pãs trare ºi conservare a tradiþiilor româneºti, a<br />

parohiei Co vãsînþ, protopopiatul Lipova din Ar -<br />

hiepiscopia Ara dului. Astfel, tineri, ºi nu numai,<br />

care trãiesc în Republica Moldova, Ser bia, Bul -<br />

garia ºi Ungaria, au fost protagoniºtii unui spec -<br />

tacol plin de culoare, dar ºi de emoþie. Au lãsat în<br />

suflete sentimentul apartenenþei la aceeaºi mamã,<br />

al dragostei frãþeºti ºi au demonstrat cã spiritul<br />

românesc este pãstrat ºi per pe tuat ºi în afara gra -<br />

niþelor þãrii.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!