Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
110 SEPTEMBRIE <strong>2010</strong><br />
de pretutindeni<br />
publicaþie a românilor<br />
FAMILIA ROMÂNÃ<br />
mâneascã. „Berlinul este ca un tango”, spune<br />
Oana Cãtãlina Chiþu, aºa cã metropola Germaniei<br />
nu putea sã nu cunoascã ºi romantismul muzicii<br />
interbelice din „Micul Paris”. În 1991, Oana Cã -<br />
tãlina Chiþu a venit sã viziteze Berlinul. Nu i-a<br />
rezistat. ªi, aºa cum li se întâmplã multor artiºti<br />
din diferite pãrþi ale lumii, i-a cãzut în plasã ºi a<br />
rãmas. Dupã aproape 20 de ani, Oana este cea care<br />
îi prinde în plasã pe germani, la fiecare con cert, la<br />
care artista transpune publicul într-o altã lume, în<br />
atmosfera romanticã a României interbelice. Cu o<br />
voce unicã ºi într-o manierã au tenticã, ce combinã<br />
ritmurile de tango cu cele de jazz, swing, fla menco<br />
ºi muzicã balcanicã, Oana reuºeºte - deºi pare<br />
incredibil - sã-i facã pe germani sã fredoneze „Za -<br />
raza”, „Sub balcon eu þi-am cântat o serenadã”,<br />
sau „Femeia, eterna poveste”. Albumul „Bu cha -<br />
rest Tango”, lansat în anul 2008 de Oana Cãtãlina<br />
Chiþu, împreunã cu or ches tra Romenca, a depãºit<br />
însã de mult graniþele Berlinului. Artista are con -<br />
certe în multe alte oraºe ger mane, în Polonia, Aus -<br />
tria ºi, de ceva timp, numele ei a ajuns sã fie<br />
cunoscut ºi în România.<br />
O nouã bisericã pentru românii<br />
din Suedia / Gheorghe-Cristian POPA<br />
Ziarul Lu mina, 24 iulie <strong>2010</strong>,<br />
www.ziarullumina.ro<br />
Parohia ortodoxã românã din oraºul Sölves -<br />
borg - Suedia este una dintre parohiile nou-în -<br />
fiinþate în Episcopia Europei de Nord. Prin do -<br />
naþiile cre dincioºilor, a fost cumpãrat de curând un<br />
teren pe care se va construi o bisericã din lemn în<br />
stil mara mureºean. Preasfinþitul Macarie, Epis co -<br />
pul Europei de Nord, împreunã cu un sobor de<br />
preoþi, a sãvârºit la 8 februarie 2009 prima Sfântã<br />
Liturghie în noua parohie, punând-o sub ocrotirea<br />
Sfinþilor Mucenici ºi Arhidiaconi ªtefan ºi Lau -<br />
renþiu ºi a Sfinþilor Mar tiri ºi Mãrturisitori Nãsã -<br />
udeni. Tot atunci a fost instalat ca paroh pãrintele<br />
Alin Popa.<br />
Un nou volum despre românii<br />
din Ungaria, la editura „Noi” din Jula<br />
Ro ma nian Global News, 25 iulie <strong>2010</strong>,<br />
www.rgnpress.ro<br />
Re cent, la Editura „Noi” din Jula a apãrut<br />
volumul intitulat „Istoriografia românilor din Un -<br />
garia 1920-<strong>2010</strong>. Între deziderat ºi realitate”, al cã -<br />
rui autor este Ga briel Moisa, conferenþiar uni versitar<br />
doc tor în cadrul Departamentului de Istorie a Fa -<br />
cultãþii de Istorie, Geografie ºi Relaþii Interna þio -<br />
nale, Universitatea din Oradea, secþia de Istorie,<br />
transmite corespondentul Ro ma nian Glo bal News<br />
din Ungaria. Volumul cuprinde 311 pa gini ºi un<br />
bilanþ al cercetãrii istorice româneºti în Ungaria, la<br />
douã decenii de la cãderea regimului comunist.<br />
Este un demers cât se poate de justificat, cu atât<br />
mai mult cu cât acesta a cunoscut un traseu destul<br />
de sinuos în intervalul cuprins între sfârºitul se -<br />
colului al 19-lea ºi începutul secolului al 20-lea.<br />
„Cercetarea ne pune în faþa unor concluzii foarte<br />
interesante pentru istoria românilor din Ungaria,<br />
oferind inclusiv o serie de proiecþii asupra vii -<br />
torului acesteia, un viitor pe care unii dintre ac -<br />
tualii lideri ai comunitãþii nu-l vãd în culori foarte<br />
vii”, menþioneazã autorul Ga briel Moisa. Cer ce -<br />
tãrile referitoare la istoricul românilor din Ungaria<br />
ne oferã imaginea unei comunitãþi a proape asi -<br />
milate astãzi, a cãrei pondere demograficã a fost ºi<br />
este în continuã scãdere dupã Trianon. Volumul<br />
este împãrþit în ºase capitole ºi cuprinde un scurt<br />
istoric al românilor din Ungaria (pe baza isto rio -<br />
grafiei românilor din Ungaria), informaþii despre<br />
instituþiile producãtoare de istorie la românii din<br />
Ungaria, revuistica românilor din Ungaria, despre<br />
conþinutul scrisului istoric al românilor din<br />
Ungaria, etc.<br />
George Roth, un român din Sil i con<br />
Val ley, a lansat proiectul „Ai Mei”,<br />
pentru bãtrânii de acasã<br />
Evenimentul zilei, 25 iulie, www.evz.ro<br />
George Roth este Con sul Onorific al Ro mâ -<br />
niei la San Fran cisco ºi CEO al companiei Re -<br />
cognos Inc. la San Fran cisco, brand care a fost<br />
adus ºi în România, la Cluj. Acesta vorbeºte despre<br />
primul serviciu de naturã so cialã conceput pe pro -<br />
filul ro mânului em i grant care îºi sprijinã fa milia<br />
aflatã în þarã. Prin proiectul „Ai mei”, pã rinþii<br />
celor care au emigrat pot beneficia de o îngrijire<br />
medicalã de calitate, în cen tre de spe cialitate, fac -<br />
tura fiind achi tatã de rudele aflate în strãinãtate.<br />
Fraþii împreunã: Fes ti val al românilor<br />
de pretutindeni la Covãsînþ /<br />
Pr. Vasile Pop<br />
Arhiepiscopia Aradului, 26 iulie <strong>2010</strong>,<br />
www.episcopiaaradului.ro<br />
Prima ediþie a Festivalului de Tradiþii ºi<br />
Cân tece Patriotice ale Românilor de Pretutindeni,<br />
manifestare care încurajeazã pãstrarea obiceiuri -<br />
lor moºte nite de la strãmoºi, s-a desfãºurat, du -<br />
minicã, 25 iulie <strong>2010</strong>, în Tabãra ortodoxã de<br />
pãs trare ºi conservare a tradiþiilor româneºti, a<br />
parohiei Co vãsînþ, protopopiatul Lipova din Ar -<br />
hiepiscopia Ara dului. Astfel, tineri, ºi nu numai,<br />
care trãiesc în Republica Moldova, Ser bia, Bul -<br />
garia ºi Ungaria, au fost protagoniºtii unui spec -<br />
tacol plin de culoare, dar ºi de emoþie. Au lãsat în<br />
suflete sentimentul apartenenþei la aceeaºi mamã,<br />
al dragostei frãþeºti ºi au demonstrat cã spiritul<br />
românesc este pãstrat ºi per pe tuat ºi în afara gra -<br />
niþelor þãrii.