Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 109
român a reuºit sã o salveze pe micuþã în câteva
secunde. Liviu Taloº locuieºte de mai mulþi ani în
SUA ºi lucreazã în domeniul construcþiilor.
Un par a dox românesc: Celebri în lume,
acasã necunoscuþi. Gheorghe Pãnculescu,
coautor al Turnului Eif fel / Monica
Dãniºor
For mula As, 9-16 iulie 2010,
www.for mula-as.ro
Puþini sunt cei care ºtiu cã simbolul Pa -
risului, celebrul Turn Eif fel, a fost realizat dupã o
teh no logie descoperitã în România, de pro iec tan -
tul ºi con structorul Gustave Eif fel, care a im por -
tat-o de la noi. Dupã ce a absolvit cursurile
Po litehnicii din Zu rich, inginerul român Gheorghe
Pãnculescu ajunge sã lu creze în cadrul companiei
Eif fel, la recomandarea marelui scriitor Vasile
Alecsandri. În 1878, Pãn culescu revine în tarã,
pentru a construi calea feratã Bucureºti-Predeal.
În acea perioadã, inginerul in ven teazã un sistem
de îmbinare a traverselor de cale feratã, care avea
sã revoluþioneze construcþiile me talice. Astfel, da -
toritã metodei de montare a ºinei pe tra verse în
afara spaþiului cãii ferate, Pãnculescu a reuºit sã
termine lucrarea concesionatã în mai puþin de un
an, deºi termenul era de aproape cinci ani. Im -
presionat de proiectul inginerului român, Gus tave
Eif fel se deplaseazã spe cial la Vãlenii de Mun te,
pentru a-l întâlni pe Pãnculescu, cel care avea sã
devinã in spec tor gen eral al Cãilor Ferate Române.
Eif fel a vrut sã vadã tehnologia folositã de acesta
la montarea cãii ferate. În 1879, în casa unde se
aflã acum Muzeul „Nicolae Iorga”, francezul a
fost gãz duit de Pãnculescu ºi a fost impresionat de
geniul românului. Aici, Gustave Eif fel i-a vorbit
gazdei despre proiectul sãu, înãlþarea unui turn
ieºit din comun, la Paris, pentru Expoziþia uni ver -
salã din 1889. Împreunã au discutat despre adap -
tarea teh nicii inventate de Pãnculescu la con strucþia
turnului, folosind subansamble metalice, con fec -
þionate la sol ºi asamblate, dupã aceea, pe mãsurã
ce se înãlþa lucrarea.
Ascultã „Dimineþi pe româneºte”,
primul mat in al ra dio pentru românii
din Spania
Românul din Spania, 18 iulie 2010,
www.romanul.eu
„Vã spunem „Bunã dimineaþa!” pe 107,7
FM, de luni pânã vineri, de la ora 7.00 la ora 10.00
ºi vã aducem ultimele ºtiri din þarã ºi din Spania,
îm preunã cu cea mai bunã muzicã româneascã.”
Primul matinal radio în limba românã este o rea -
litate de la 1 iulie. Peste 230 de mii de români din
regiunile Ma drid ºi Guadalajara se bucurã deja de
cea mai bunã muzicã româneascã ºi cele mai bune
ºtiri, transmise în cadrul emisiunii „Dimineþi pe
româneºte”, difuzatã de postul de ra dio RK20.
Pentru cã ritmul de viaþã al românilor din Spania
impune un nou stil de transmitere a informaþiei ºi o
selecþie spe cialã a ºtirilor, jurnaliºtii de la Ro -
mânul au început un pro iect ambiþios ºi extrem de
antrenant: un ra dio în limba românã, cu emisie
zilnicã la ore de maximã audienþã, de la 7.00 la
10.00 dimineaþa, de luni pânã vineri. Românii din
Spania vor sã aibã acces la aceleaºi informaþii ca ºi
cei din România ºi sunt preocupaþi de aceleaºi
probleme ca ºi familiile lor din þarã. În acelaºi
timp, integrarea în Spania ºi adaptarea la stilul de
viaþã spaniol se bazeazã pe accesul la informaþia
localã, re gionalã ºi naþionalã din Spania.
Proiect. Loredana Tu dor, o ziaristã din
România, scrie poveºti ºi poezii pentru
cei mici la Antipozi / Gabriela Lupu
România liberã, 20 iulie 2010,
www.romanialibera.ro
În anii 2000, era una dintre figurile cele mai
cunoscute din presa cul turalã, unul dintre puþinii
jurnaliºti care scriau cu profesionalism despre pei -
sajul muzical. Loredana a emigrat în Australia,
unde a început sã scrie ºi cãrþi pentru copii. Pa -
trioatã nevoie mare, mândrã de jumãtatea de ol -
teancã din ea, ca ºi de jumãtatea de moldoveancã,
Loredana este unul dintre catalizatorii comunitãþii
româneºti de la Syd ney. A înþeles repede cã pentru
a aduna românii laolaltã nu sunt de ajuns doar
sarmalele fãcute de Paºti, de Crãciun ºi de Ziua
Naþionalã, aºa cã a iniþiat o serie de proiecte me -
nite sã ridice self- es teem-ul comunitãþii româneºti
din þara cangurilor. A fãcut, de pildã, o serie de
interviuri cu per so nalitãþi ale culturii române care
ºi-au gãsit o a doua patrie în Australia. Printre
aceºtia se numãrã regi zorul Iosif Demian ºi actriþa
- pãpuºar Maddy Sla bacu. A organizat festivalul
Primãvara Poeþilor la Syd ney, cu poeþi români,
australieni, germani, fran cezi, sud-africani ºi are
în plan sã (re)lanseze câte o carte româneascã pe
lunã la Syd ney. Printre primii autori care ºi-au dat
acceptul a fost prozatorul Dan Lungu, un alt demn
urmaº al lui Creangã. Un lucru pe care îl învaþã
repede orice em i grant este acela cã ajungi sã trã -
ieºti cumva rupt între douã culturi, între douã lim -
bi ºi cã, de cele mai multe ori, copiii sunt mult mai
receptivi la noul mediu decât adulþii.
Cum au ajuns germanii sã cânte muzicã
româneascã / Lavinia Piþu, DW- Berlin
Evenimentul zilei, 23 iulie 2010,
www.evz.ro
Portretul, pe care vi-l prezentãm în cadrul
seriei Deut sche Welle, este cel al unei doamne
care a cucerit publicul ger man prin muzicã ro -
F AMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutinden i