Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

94 SEPTEMBRIE 2010
ÎN LUME
ROMÂNI
FAMILIA ROMÂNÃ
mii 5 ani a reprezentanþilor Ambasadei, care
sunt convinsã cã vin la acþiunile noastre nu nu -
mai din obligaþie, ci pur ºi simplu din plãcere.
— ªtiu cã organizarea unor acþiuni ºi pro -
iecte culturale este dificilã ºi nu aduce decât
beneficii sufleteºti. Cine v-a ajutat sã susþineþi
acest proiecte Aþi atras parteneri care sã im -
plice în activitãþile de promovare a limbii ºi
culturii române
— Folosiþi limbajul man a ge rial din obij -
nuinþã Nu e vorba de „proiecte”, ci sunt zeci de
mici acþiuni fãcute de degeþele mici, cusãtoare
de iniþiative personale. În culturã, dacã nu e de
masã ºi nu pro duce beneficiu manelist sau de
Hol ly wood, (care pe undeva tot acolo e...) nu te
ajutã nimeni, decât vreun mecena sau pur ºi
simplu niºte entuziaºti. Pentru a constitui un
proiect care sã fie sprijinit de o autoritate ro -
mâneascã, fie ºi de cel mai firav partener, ai
nevoie de o energie imensã, cheltuitã în van,
fãrã de nici un folos cul tural sau comunitar.
Dacã românului, oricare instituþie ar re pre zen -
ta-o, nu îi picã nimic, nu face nimic. Punct.
Activitãþile sunt în 90% din cazuri iniþiativa
noastrã, pe banii noºtri - avem o clauzã de la
orele de ro mânã ºi de la traduceri care finan -
þeazã aceste proiecte, în rest nimeni. Doar po -
veºti. Tipic, nu Iar organizaþiile de români din
strãinãtate care sunt ajutate, sunt ajutate de gu -
vernele þãrilor în care funcþioneazã pentru a in -
tegra românii de acolo ºi pentru a nu le da bãtãi
de cap auto ritãþilor. Sincer, sunt de naturã pu -
blicã pro iec tele sprijinite de organizaþii guver -
namentale Geme incompetenþa ºi cliente lis mul.
Dupã câ teva uºoare ten ta tive am renunþat,
pentru cã ast fel de proiecte ne-au adus doar
datorii personale sau jena cã nu au funcþionat ºi
mai mult a trebuit sã ne scuzãm la participanþi
decât sã ne bucurãm cã iatã, am reuºit sã facem
ceva cu autoritãþile române, care nu au o coor -
donare a proiectelor în strãinãtate ºi nici un fel
de viziune. Se pro moveazã pe gaºcã, pe prietenii
ºi aceasta este ºi imaginea pe care o dau celor din
afarã. Ev i dent cã sunt câteva cercuri de oa meni
deºtepþi, cu multã creativitate ºi cu care ne-ar face
plãcere sã colaborãm. Uºa noastrã e deschisã.
— V-a tentat ideea colaborãrii cu aso -
ciaþii similare din þarã ºi din strãinãtate
— Da, ºi cu mult entuziasm. Am fost invi -
taþi de la o întâlnirea românilor din di as pora de
la Mangalia - extrem de bine organizatã, unde
am avut onoarea sã ne întâlnim cu alte orga -
nizaþii, doar cã problematica susþinutã de noi
este to tal diferitã de cea cu care se confruntã
românii din þãrile vecine ºi comunitãþile istorice
româneºti din Amer ica, din Can ada sau Aus tra -
lia, iar noi suntem o entitate neglijabilã, într-o
þarã neglijabilã. Ce e minunat e cã o astfel de
întâlnire îþi confirmã faptul cã activitatea aso -
ciativã este ºi va rãmîne benevolã, cã oamenii au
un imens entuziasm ºi ne consoleazã cã ºi alþii
suferã din aceleaþi cauze...
Comunicãm cu asociaþii din Belgia, Fran -
þa, Germania, Spania ºi participãm în fiecare an
la ForumRomania din Viena - o platformã aca -
demicã.
— Pasiunea pentru cultura ºi arta româ -
neascã v-a îndemnat sã creaþi o oazã de culturã
româneascã pe meleaguri elveþiene. Pe lângã
faptul cã sunteþi ambasadori ai culturii noastre
naþionale, care sunt celelalte preocupãri ale
dumneavoastrã
— Repet, nu noi am creat aceastã oazã. Ea
a existat, noi am încercat doar sã activãm poate
mai vizibil decât alþii, graþie relaþiilor personale
pe care ni le-am for mat ºi mai ales pe care le-am
cultivat. Acum 22 de ani, când am ajuns eu în
Elveþia, ºi la Berna ºi la Geneva exista o miºcare
culturalã ºi asociativã româneascã ºi românofilã
de peste 40 de ani. Anul viitor se vor împlini 100
de ani de relaþii diplomatice stabilite între Ro -
mânia ºi Elveþia. Chiar dacã ajutorul auto ri -
tãþilor româneºti este ca ºi in exist ent, faptul cã
existã aceste relaþii sensibilizeazã publicul. Eu
am trimis la Berna 20 de studenþi la o conferinþã
absolut extraordinarã a unei doamne, fost se -
cretar de stat din Ministerul de Externe, care
fiind omul potrivit la locul potrivit a provocat
interesul pentru România la alþi 5 participanþi
care au venit la cursurile noastre RO-CHance.
Prin urmare, atunci când relaþia inter-socialã
funcþioneazã apar persoane de calitate ºi pregã -
tite care pot promova in di rect activitãþile
noastre.
Activitatea RO-CHance e punctualã, de
câteva ori pe an facem o acþiune vizibilã, im -
portantã, în care de mare ajutor ne e portalul
www.casa-romanilor.ch animat benevol, de ani
de zile, prin entuziasmul domnului Cosmin
Pãun, care a fãcut un brand din acest site ºi
meritã toatã cinstea, pentru cã sunt ore ºi ore de
muncã investite. În rest scriem articole cu ºi
despre România sau existãm pur ºi simplu ro -
mâneºte la întruniri de naturã mai mult familialã
extinsã la prieteni ºi românofili.
Preocupãrile noastre cotidiene sunt cele
ale tuturor românilor ne-exilaþi fis cal în Elveþia:
lupta pentru supravieþuire ºi carierã pro fe sio -
nalã într-o þarã care nu e a ta ºi în care criza chiar
dacã nu se manifestã strigãtor, ea este endemicã.