Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

74 SEPTEMBRIE 2010
Biserica Albã
Comemorarea martirului pr. Grigore Moyº,
un simbol care uneºte cele douã maluri ale Tisei
Florentin NÃSUI
CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI
FAMILIA ROMÂNÃ
Potrivit hotãrârii arbitrajului de la Viena
din noiembrie 1938, o parte din
Tran s carpatia a fost cedatã Ungariei.
În cealaltã parte a Transcarpatiei, la 15 martie
1939 a fost proclamatã o nouã formaþiune statalã
– Ucraina Carpaticã, cu reºedinþa în oraºul Hust,
care, doi ani mai târziu, este ocupatã de statul
ungar, în componenþa cãruia intrase ºi Trans -
carpatia.
Grigore Moyº, preot în Biserica Albã între
anii 1930-1940, a fost membru al ªOIM-ului din
Ucraina Carpaticã, pentru independenþa cãreia
luptase.
În amintirea sa, a fost dezvelitã o placã
comemorativã la intrarea în Centrul Multi cul -
tural din comunã, unde a fost cândva casa în care
a locuit 20 de ani preotul greco-catolic devenit
martir.
Slujba de pomenire a fost oficiatã de pre -
otul paroh al Bisericii Greco-Catolice din loca -
litate, preotul Dumitru Petrovan, ºi preotul
greco- catolic Marius Viºovan din Sighetu Mar -
maþiei. Dupã sfinþire, s-au adresat mulþimii adu -
nate la eveniment: primarul Gheorghe Berinde,
preºedintele Administraþiei Raionale Rahãu, Vic -
tor Medvid, adjunctul ºefului Consiliului Raio -
nal, Petrov Ferenc prof. drd. Dorel Todea de la
Ra dio Sighet, dr. Mihai Dãncuº, directorul Mu -
zeului Maramureºului din Sighetu Marmaþiei.
De la Administraþia Raionalã au mai fost pre -
zenþi ºefii secþiilor de Culturã ºi Învãþãmânt,
Volodimir ªepeta ºi Bogdan Grivirceac.
Preotul Dumitru Petrovan este originar
din Dragomireºti ºi pãstoreºte parohiile grecocatolice
din Slatina, Apºa de Jos ºi Biserica
Albã. Dacã în primele douã localitãþi, numãrul
greco-catolicilor este mai mic decât al orto doc -
ºilor, la Biserica Albã, 200 de familii sunt gre -
co-catolice (10 procente), restul fiind Martorii
lui Iehova (30 de procente), baptiºti, ortodocºi
sau… atei. To tal populaþie: 3050 de locuitori în
926 fumuri. De vârstã ºcolarã sunt 250 de elevi,
care învaþã la ªcoala Româneascã, cu 32 cadre
didactice conduse de directorul Mihai Cle men tev.
Nãscut la 10 mai 1903, la Biserica Albã,
cel omagiat reprezintã simbolul luptei pentru
independenþã al Ucrainei, fiind singurul român
membru al primului parlament liber carpatoucrainean,
dar ºi un simbol al luptei pentru pãs -
trarea credinþei strãmoºeºti, pentru care a pã -
timit în închisorile politice comuniste dupã
1950. Dupã anexarea Ucrainei ºi Transcarpatiei
de cãtre URSS, preotul s-a mutat în România,
slujind la ªieu, Medieºul Aurit etc. Dupã in -
terzicerea cultului greco-catolic, în 1949, ºi-a
desfãºurat activitatea pe ascuns, dar este arestat
ºi condamnat la an grei de temniþã. Moare la
Gherla, la 6 ianuarie, 1961.
Mihai Dãncuº a reamintit numele marilor
personalitãþi române nãscute în aºezãrile din
dreapta Tisei, savanþi, academicieni, înalþi pre -
laþi greco-catolici.
Dorel Todea: „Meritã toate felicitãrile
acest tânãr primar Gheorghe Berinde, care a
reuºit sã înalþe în centrul comunei un simbol
naþional, bustul lui Mihai Eminescu ºi sã rea -
ducã în memorie un simbol lo cal, preotul Gri -
gore Moyº, care uneºte cele douã maluri ale
Tisei. Mã bucur cã am transmis me -
sajul urmaºilor preotului Grigore
Moyº. Anume al fiicei acestuia, An -
tonia, nãscutã la Biserica Albã în ur -
mã cu 87 de ani (trãieºte la Sighet) ºi
al nepotului Gellu Moyº, medic chi -
rurg la Sighetu Marmaþiei”.
La pomana de dupã parastas,
oficialitãþile ucrainene raionale ºi in -
vitaþii din România au constatat exis -
tenþa bunelor relaþii statornicite între
comunitãþile româneºti ºi ucrainene
de pe cele douã maluri ale râului de