Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

72 SEPTEMBRIE 2010
CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI
FAMILIA ROMÂNÃ
râului Turii, la 23 km de centrul raional Perecin,
la poalele Carpaþilor Pãduroºi. Comunitatea ro -
mânilor-volohi din acest raion numãrã în jur de
1.600 de suflete, dar în to tal, în raioanele Pe -
recin, Svaliana, Ujgorod ºi Mucacevo existã,
con form unor surse, 5.000 de suflete de români.
Modalitatea prin care ei au ajuns acolo necesitã
cercetãri mai amãnunþite, însã douã sunt, la ora
ac tualã, cãile presupuse. Astfel, prima po si bi -
litate, menþionatã ºi de Ion Botoº în mi cro mo -
nografia publicatã chiar în revista „Fa milia ro -
mânã” (nr. 4/2009), este ca românii sã fi ajuns
acolo odatã cu trupele puse în slujba imperiului
austriac, diferite documente certificând exis ten -
þa a 10 posesiuni militare româneºti la sud de
oraºul Mucacevo. O altã posibilitate vehiculatã
de specialiºti ar fi ca aceºti români sã fie urmaºii
ciobanilor plecaþi cu turmele în cãutarea unor
locuri noi de pãºunat.
ªi-au pãstrat limba românã în ciuda
condiþiilor vitrege
Cert este cã aceºti români ºi-au pãstrat
limba pânã în ziua de azi, în ciuda faptului cã nu
au beneficiat de ajutorul instituþiilor statului.
Atât la ºcoalã, cât ºi la bisericã, limba utilizatã
este cea ucraineanã. Influenþa acesteia asupra
limbii vorbite de volohi este puternicã - Maria ºi
Vasile Horvat presarã multe cuvinte slave în
frazele lor a cãror melodie este, totuºi, ro mâ -
neascã. În graiul lor se regãsesc, de asemenea,
termeni cu rãspândire re gionalã în România,
precum ºi cuvinte arhaice. Maria Horvat însãºi,
când a auzit prima oarã români din România
glãsuind, a exclamat: „Vai, dar ce rãu vorbiþi
româneºte!”... Acest lucru se explicã ºi prin izo -
larea to talã de realitãþile româneºti a comunitãþii
de români-volohi din Ucraina pânã în urmã cu
câþiva ani. Oameni sãrmani, fãrã carte, ei nici nu
aveau cunoºtinþã de existenþa þãrii-mamã. Însã,
mai târziu, ascultând la ra dio folclor românesc,
simþeau cã sângele li se înfierbântã. Din pãcate,
tradiþiile nu s-au conservat în aceastã co mu -
nitate. Astãzi, volohii nu mai ºtiu cânta ro mâ -
neºte, pot doar sã reproducã melodii auzite la
televizor - cãci acum prind ºi posturile TV ro -
mâ neºti.
Fac mulþi copii ºi nu divorþeazã
În urmã cu 12 ani, jurnaliºtii Adrian
Marchiº ºi Gheorghe Pârja descopereau aceastã
fascinantã comunitate de români-volohi din Po -
ros covo. Ca urmare, ei au fost, pentru prima
oarã în istorie, subiectul unei emisiuni radio -
fonice, la postul românesc pub lic de ra dio, unde
Marchiº lucreazã. Dar ºi Ion Botoº a depus efor -
turi pentru a-i ajuta pe aceºti fraþi de sânge,
înfiinþând la Poroscovo, mai re cent, o fil ialã a
Uniunii Regionale „Dacia”, al cãrei preºedinte
este chiar Vasile Horvat. Om cu vazã în co -
munitate, cu atât mai mult cu cât este printre cei
mai înstãriþi, deþinând, împreunã cu soþia sa, un
magazin sãtesc. Aceasta, în condiþiile în care
majoritatea volohilor se ocupã cu agricultura ºi
cu tãiatul lemnelor. Mulþi (inclusiv Vasile
Horvat) ºtiu sã ciopleascã lemnul, confec þio -
nând linguri, „troci” (coveþi) ºi alte obiecte ne -
cesare în casã. Volohii sunt oameni sãrmani.
Nimeni din comunitate nu a absolvit nici mãcar
liceul... de facultate nu poate fi vorba. Sunt,
însã, oameni credincioºi. Întrebaþi ce religie au,
dacã sunt ortodocºi sau neoprotestanþi, Maria ºi
Vasile Horvat au spus doar atât: „Suntem creº -
tini”. Femeile fac atâþia copii câþi le dã Dum -
nezeu. Maria are puþini copii: doar patru, în
schimb are 18 nepoþi, la doar 50 de ani. În
medie, însã, femeile nasc între 8 ºi 12 copii, dar
din cauza condiþiilor grele de trai mulþi mor
înainte de vreme. În Poroscovo, me dia de vârstã
este destul de scãzutã; bãtrânii sunt puþini, iar
volohi care sã trãiascã mai mult de 70 de ani nu
prea sunt. O altã „ciudãþenie” este cã, pentru
volohi, noþiunea de divorþ nu ex istã. „Femeia ºi
bãrbatul nu se lasã”, ne-au asigurat soþii Horvat.
Volohi primiþi de autoritãþile
maramureºene
Toate aceste lucruri le-am aflat cu ocazia
primei vizite a soþilor Horvat în România. În -
soþiþi de Ion Botoº ºi de istoricul Ilie Gherheº
(care, în trecut, i-a vizitat pe volohi la ei acasã ºi
a scris un studiu pe aceastã temã), Maria ºi
Vasile Horvat s-au oprit mai întâi în Sighetu
Marmaþiei, dupã care au sosit în Baia Mare. Aici
au vizitat sediul Bibliotecii Judeþene „Petre Dul -
fu”, la invitaþia directorului dr. Teodor Ar de -
lean, dupã care au fost primiþi de autoritãþile
judeþene la Palatul Administrativ. Întâlnirea a
avut loc în cabinetul prefectului Sandu Pocol,
alãturi de acesta fiind prezenþi Mircea Man, pre -
ºedintele Consiliului Judeþean, dr. Teodor Ar -
delean, Ion Botoº, Ilie Gherheº, lingvistul ªte -
fan Viºovan, de la Universitatea de Nord, jur -
nalistul Adrian Marchiº, alþi ziariºti. Atât Ion
Botoº, cât ºi dr. Teodor Ardelean au subliniat
faptul cã momentul este unul istoric, fiind
pentru prima datã în istoria României când re -
pre zentanþi ai comunitãþii româno-volohe din
Poroscovo ajung aici. Urându-le oaspeþilor bun
venit, Mircea Man a atins un punct sensibil,
precizând cã „noi avem o populaþie ucraineanã
foarte numeroasã pe teritoriul Maramureºului,