Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 13
ªt. P. P.: Eu am soluþiile mele ºi cum aþi
observat, eu am reuºit sã depãºesc întotdeauna
valurile lumii. Dar ele atacã mentalul, dãuneazã
chiar sistemului nervos. Pe mine m-a afectat.
Sunt conºtient cã mã afecteazã, de aia încerc sã
mã pãzesc cât se poate de mult. Eu stau, ca
într-un fel de exil, în propria mea casã de la
Timiºoara. Foarte zgârcit ies undeva în Ro mâ -
nia. Mã simt bine cã nu sunt evenimente majore
în lume unde sã nu fiu invitat, ca invitat de
onoare. Olimpiade de toate felurile, campionate
de sport, sum mit-uri importante, reuniuni la ni -
vel înalt. Întoarcerea pe care o resimt în Ro -
mânia este cu încãrcare negativã. Din pãcate.
Valorile sunt refuzate, nonvalorile sunt în faþã.
Repre zentarea acestei þãri în lume este fãcutã cu
oa meni care nu au ce cãuta în multe funcþii.
Gh. P.: Totuºi, se poate rezolva într-un
fel Cum aþi fi rezolvat Dumneavoastrã
ªt. P. P.: Eu mi-o rezolv. Dar e nevoie sã
fie ºi alte personalitãþi. Din pãcate sunt puþine.
M-am întors re cent din Finlanda. Vã arãt scri -
sorile de la ministrul afacerilor externe. Scrie cu
di plomaþia cea mai înaltã. Am primit un coº de
flori de la doamna preºedintã Haloven. Vorbim
de Ionescu, de Cioran. Dar imaginea României
trebuie sã fie o chestiune continuã.
(Graiul Maramureºului, 2 au gust 2010)
Popa’S: În artã, totul se face datoritã
harului pe care þi-l dã Domnul,
în viaþã, datoritã destinului
ªtefan Popa Popa’S trãieºte izolat în
casa lui cu gradinã umbroasã de pe
una dintre strãduþele vechi ale
Timiºoarei. Nu e dornic sã-ºi vadã
concitadinii, dar a primit
recunoaºterea întregii lumi ºi, prin
caricaturile lui excepþionale a dus
numele þãrii ºi al oraºului sãu
pretutindeni pe mapamond.
Locul românilor
este în Ro mânia
Al ice Nãstase: Sunteþi foarte cunoscut în
strãinãtate, aþi fãcut lobby pentru România în
mai multe þãri. Ce v-a determinat
ªtefan Popa-Popa’S: Eu am fost invitat
la foarte mari niveluri, dincolo. În parlamentul
german sunt caricaturile mele, în parlamentul
eu ro pean la fel. În 24 de ore am golit sala par -
lamentului. Am fãcut lobby-uri serioase, nu de
amatori. Am presa în Occident foarte tare: Ti -
mes, Le Monde, L’Humanitée, Le Ca nard En -
chainé, dupã care se copiazã ºi se face Caþa -
vencu...
A. N.: ªi de ce n-aþi plecat, totuºi, din
România
Interviu de Al ice NÃSTASE
ªt. P. P.: Din mai multe mo tive. Unul, re -
ligios. Aici e locul în care m-am nãscut, aici
trebuie sã fac ceva pentru semenii mei ºi aici
trebuie sã mor. Dedesubtul icoanei lui Iisus
Hris tos, pe care o vedeþi acolo, este masca mor -
tuarã a lui Eminescu, pe care oameni care se dau
drept intelectuali îl blameazã. Chiar domnul Lii -
ceanu, ºi domnul Patapievici la fel. Nu am ace -
ea ºi pãrere cu domniile lor. Pentru mine, Nadia
Comãneci e un simbol pe care, din pãcate, ro -
mânii nu ºtiu de ce nu vor sã-l cunoascã. Trebuie
sã o avem pe Nadia Comãneci ca o icoanã,
pentru cã datoritã ei s-a vorbit pentru prima datã
de România. ªi este tragic cã noi, românii, nu
facem nimic pentru ea. ªi n-am plecat din þarã,
în primul rând ca sã nu dau satisfacþie duº ma -
nilor mei. Locul românilor este în România. Nu
ºtiu de unde ºi pânã unde sunt mai cunoscut în
afarã, pentru cã sunt foarte mulþi români în si -
tuaþia asta. Palade, care e sin gurul român care a
luat premiul No bel pentru ºtiinþã, e mai cu -
noscut în afarã decât în Ro mânia. Dacã vã duceþi
pe stradã ºi întrebaþi de Emil Palade, nu ºtie
nimeni cine e. Asta este soarta noastrã. La ora
actualã, societatea ro mâneascã este o societate
bolnavã. ªi vã dau argumente, pânã mâine vã þin
cu argumente. Eu aºtept sã se însãnãtoºeascã ºi
F AMILIA ROMÂNÃ ªTEFAN POPA POPA' S