Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

92 SEPTEMBRIE <strong>2010</strong> „RO-CHance”continuã tradiþiile culturale româneºti începute în Elveþia la sfârºitul sec. XIX - interviu cu doamna Cornelia Saurer Dragoº - A consemnat Liliana MOLDOVAN ÎN LUME ROMÂNI FAMILIA ROMÂNÃ RO-CHance este numele unei bi ne - cunoscute platforme de com petenþe pentru România, care îºi desfãºoarã activitatea în Elveþia. Plat forma a funcþioneazã de aproape 20 de ani ca „in stru ment” de pro - movare a culturii ºi limbii române în rândul comunitãþii elveþiene din Berna. Receptivi la nevoile de informare, edu - caþie, socializare ºi recreere specifice cetãþenilor care prezintã interes pentru cultura ºi civilizaþia românã, Cornelia Saurer Dragoº ºi Dorin Dra - goº, fondatorii platformei, au conceput ºi orga - nizat acþiuni culturale ºi comunitare variate. Din complexul activitãþilor organizate în perioada 2004 ºi 2008 dar ºi a celor cu caracter per ma nent meritã menþionate: Dezbaterea publicã „Mergi la vot”; Week-end-urile de iniþiere în cultura ºi arta contemporanã româneascã; Tabere de varã pentru copii români din strãinãtate; Cursurile de limba românã; Organizarea unor recitaluri de muzicã ºi poezie româneascã; Pregãtirea unor standuri de carte; Întâlniri lunare pentru elveþienii care do resc sã cunoascã România prin turism sau îºi propun „sã se instaleze profesional” pentru cât - va timp în România; Festivalul Filmului In de pend ent, or ga - nizat cu sprijinul ICR; Crearea unui fond de carte româneascã, în colaborare cu biblioteci de stat din România, cu Kornhausbibliothek din Berna, cu Librariile EOS (Timiºoara), LibRomania ºi Voirol din Ber na precum ºi cu sprijinul Bibliotecilor Inter - culturale elveþiene. Odatã cu iniþierea ºi coordonarea acestor manifestãri Cornelia Saurer Dragoº ºi Dorin Dragoº au reuºit, împreunã cu colaboratorii lor, sã ofere cetãþenilor elveþieni oportunitãþi le gate de: Învãþarea ºi aprofundarea limbii ro mâ - ne ºi pentru tinerii sau copiii de a doua ge - neraþie, care doresc sã reînnoade relaþiile cu limba ºi cultura românã, prin înscrierea lor la un cerc de lecturã, Participarea la întâlniri cu organizaþii el ve þiene care activeazã în România, Încurajarea comunicãrii publicului el - veþian cu scriitori, artiºti ºi alþi reprezentanþii ai culturii române, Constituirea ºi aprofundarea cu noºtin - þelor le gate de tradiþia ºi cultura româneascã, Cuprinderea persoanelor interesate în diferite proiecte destinate româncelor care trã - iesc în Elveþia, Oferirea unor servicii de traducere ºi publicare de documente, Promovarea unor valori specifice de - mo craþiei europene ca: integrarea ºi toleranþa. Desigur, sprijinul acordat de Platforma „Ro-CHance” întãririi legã tu ri - lor româno-elveþiene ºi pro mo - vãrii imaginii pozitive a Ro mâ - niei s-a concretizat prin multe alte acþiuni ºi programe des ti - nate: „locuitorilor Elveþiei pe care îi intereseazã cultura ro mâ - nã, limba românã ºi viaþa ro mâ - neascã sub toate aspectele ei isto rice ºi tradiþionale [ºi] ro - mânilor de prima sau de a doua generaþie care locuiesc în El ve - þia ºi în þãrile limitrofe, care do - resc sã îºi actualizeze, sã îºi
SEPTEMBRIE <strong>2010</strong> 93 amelioreze sau sã aprofundeze cunoºtinþele de limbã sau culturã româneascã, sã (re)integreze valori din tradiþia româneascã în cotidian”. Invocarea, în interviul ce urmeazã, a unor aspecte le gate de constituirea ºi funcþionarea Plat - formei „Ro-CHance” dovedeºte, încã o datã, cã oriunde s-ar afla, românii sunt capabili sã dezvolte frumoase parteneriate intercul tu rale, reuºesc sã pãtrundã în comunitãþile din strãinãtate cu acti - vitãþi ºi proiecte atractive ºi utile. — Am fost ºi sunt mereu alãturi de ro - mânii care luptã pentru salvarea limbii române ºi pentru consolidarea identitãþii noastre na - þionale în afara graniþelor þãrii. Salut cu re spect ºi bucurie iniþiativa Corneliei Saurer Dragoº ºi a lui Dorin Dragoº de a înfiinþa o platformã culturalã destinatã cetãþenilor români care trã - iesc în Elveþia ºi încep prin a-i întreba când au luat decizia constituirii Platformei RO-CHance ºi din ce considerente s-a nãscut acest proiect — Platforma de competenþe RO-CHance este un in stru ment com plex ce s-a dezvoltat în vreo 20 de ani. Nu e deloc o platformã destinatã doar cetaþenilor români, este o platformã de pro - movare a limbii, culturii ºi a civilizaþiei ro mâ - neºti, completatã cu o ºcoalã de limbã ºi un birou de traduceri. La bazã a funcþionat o ºcoalã de limbã românã care are anual între 5 ºi 25 de studenþi de origine elveþianã, sau care sunt sta - biliþi în Elveþia ºi care s-au înscris la cursurile oferite. Platforma s-a extins în paralel cu biroul de traduceri care funcþioneazã plurilingv, una din limbile de bazã fiind româna. Amploarea culturalã, s-a produs o datã cu sosirea în Elveþia a soþului meu, actorul Dorin Dragoº, în 2003, care prin interesul sãu pentru cultura româneascã a dat un impuls ar tis tic acti - vitãþilor ºi a intensificat activitatea de lobby cul - tural, el gãsind ºi numele platformei „RO- CHance”. — Care a fost reacþia comunitãþii ro mâ - neºti din zona în care funcþionaþi atunci când au aflat despre existenþa platformei culturale „RO-CHance” — Pentru a putea evoca reacþia românilor, trebuie precizatã natura emigraþiei româneºti în Elveþia, e to tal diferitã de cea produsã în alte zone ale Europei. Imediat dupã cel de-al doilea rãzboi mondial s-a întors în Elveþia un grup de elveþieni românizaþi. Aceºtia, mai bine zis fa - miliile lor, la sfârºitul secolului XIX ºi la înce - putul secolului XX emigraserã în România în di verse regiuni (Galaþi, Bucureºti, Tîrgu Mureº) ºi exersau diferite profesiuni (ingineri, profesori particulari în ilustre familii nobile ºi princiare, cofetari ..). La instaurarea comunismului s-au reîntors în Elveþia, au avut relaþii apropiate cu protipendada româneascã constituitã în apro - *** pierea Genevei de cãtre diplomaþia româneascã rãmasã pe lângã Societatea Naþiunilor ºi apro - piatã prinþeselor Bibescu, Cantacuzino, a pro - piatã de asemenea artiºtilor români ºi românofili de la Vevey (Dinu Lipatti, Clara Haskil). Aceºti pionieri ai promovãrii culturale au creat o aso - ciaþie de prietenie elveto-românã. Emigraþia româneascã din anii ‘50-‘80 fiind în mare parte de elitã - în Elveþia nu puteai rãmâne dacã Elveþia nu avea nevoie de com - petenþele tale - a rãmas în con tact apropiat cu acel prim val de imediat de dupã rãzboi ºi a început o tradiþie a balurilor ºi a chermezelor populare, trãind de fapt dintr-o profundã nostal - gie a valorilor lãsate sau pierdute în þarã. La Berna, ani de zile a existat o întâlnire sãptã - mânalã a bãrbaþilor (!) români ºi românofili pentru a pune þara la cale într-unul din cele mai nobile restaurante din capitala elveþianã. Ele aveau loc joi seara, când era nocturna maga - zinelor ºi soþiile târguiau. Am fãcut acest excurs istoric pentru a vã spune cã RO-CHance nu s-a nãscut peste noap - te, ci a continuat tradiþia organizãrii activitãþilor culturale româneºti. Comunitatea românilor din Geneva fãcea pânã acum câþiva ani acelaºi lu - cru, dar a fost victima unor lupte interne ºi din pãcate activitatea e mai puþin unitã în zilele noastre. De aceea întrebarea legatã de reacþia ro - mânilor e o întrebare cheie. Care români Emi - graþia de dupã ‘90 e de altã facturã, mult mai dinamicã, lupii tineri ai societãþilor bancare ºi de informaticã, ce se considerã cetaþeni ai lumii, au puþin de spus, vin câteodatã însã cu plãcere la acþiunile noastre. Tinerele mame sau neveste aduse cu valul modei de a se cãsãtori în strãi - nãtate de multe ori s-au adaptat atât de bine în Elveþia încât nici nu mai ºtiu limba românã ºi le refuzã sistematic copiilor lor aceastã limbã, nu de multe ori din.... ruºine... din jenã faþã de mizeria trãitã în România devenitã acum mi - zerie interioarã... Pentru a concluziona, activitãþile RO- CHan ce sunt destinate în primul rând publicului elveþian, el constituind 90% din participanþii la evenimentele noastre. Ne bucurãm de fiecare prezenþã româneascã dar din pãcate ea este rarã. Un lucru însã fun da men tal este prezenþa în ulti - F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E
Page 1 and 2:
SEPTEMBRIE 2010 AN 11, NR. 3 (38) F
Page 3 and 4:
SEPTEMBRIE 2010 BAIA MARE FAMILIA R
Page 5 and 6:
SEPTEMBRIE 2010 3 POPA’S în Olim
Page 7 and 8:
SEPTEMBRIE 2010 5 culturale. Membru
Page 9 and 10:
SEPTEMBRIE 2010 7 ªtefan Popa’S
Page 11 and 12:
SEPTEMBRIE 2010 9 „Eu ºtiu cã D
Page 13 and 14:
SEPTEMBRIE 2010 11 ªtefan Popa Pop
Page 15 and 16:
SEPTEMBRIE 2010 13 ªt. P. P.: Eu a
Page 17 and 18:
SEPTEMBRIE 2010 15 care a scos mul
Page 19 and 20:
SEPTEMBRIE 2010 17 mai ºomeri, sco
Page 21 and 22:
SEPTEMBRIE 2010 19 A. N.: Icoane de
Page 23 and 24:
SEPTEMBRIE 2010 21 Barak Obama Vlad
Page 25 and 26:
SEPTEMBRIE 2010 23 POPA’S: OMUL C
Page 27 and 28:
SEPTEMBRIE 2010 25 Incredibilul se
Page 29 and 30:
SEPTEMBRIE 2010 27 în prezent. Apo
Page 31 and 32:
SEPTEMBRIE 2010 29 navã sau sã aj
Page 33 and 34:
SEPTEMBRIE 2010 31 Alte ecouri la
Page 35 and 36:
SEPTEMBRIE 2010 33 EMINESCU - 160 G
Page 37 and 38:
SEPTEMBRIE 2010 35 lepciunii, le pr
Page 39 and 40:
SEPTEMBRIE 2010 37 prezente câmpur
Page 41 and 42:
SEPTEMBRIE 2010 39 vioi. Fãrã bar
Page 43 and 44: SEPTEMBRIE 2010 41 în care au adus
Page 45 and 46: SEPTEMBRIE 2010 43 pentru ei, aten
Page 47 and 48: SEPTEMBRIE 2010 45 ºi monarhul str
Page 49 and 50: SEPTEMBRIE 2010 47 SPIRITUALITATE M
Page 51 and 52: SEPTEMBRIE 2010 49 activ. Or, Pãri
Page 53 and 54: SEPTEMBRIE 2010 51 sã fiþi smeri
Page 55 and 56: SEPTEMBRIE 2010 53 conducere ºi ai
Page 57 and 58: SEPTEMBRIE 2010 55 FILE DE ISTORIE
Page 59 and 60: SEPTEMBRIE 2010 57 va radicaliza î
Page 61 and 62: SEPTEMBRIE 2010 59 asirieni, arabiz
Page 63 and 64: SEPTEMBRIE 2010 61 Re gina Maria a
Page 65 and 66: SEPTEMBRIE 2010 63 La gift shop-ul
Page 67 and 68: SEPTEMBRIE 2010 65 mat, profesor, z
Page 70 and 71: 68 SEPTEMBRIE 2010 FLLE DE ISTORIE
Page 72 and 73: 70 SEPTEMBRIE 2010 CUNUNA DE AUR A
Page 76 and 77: 74 SEPTEMBRIE 2010 Biserica Albã C
Page 78 and 79: 76 SEPTEMBRIE 2010 tului autohton.
Page 84 and 85: 82 SEPTEMBRIE 2010 concursul la cel
Page 86 and 87: 84 SEPTEMBRIE 2010 ÎN LUME ROMÂNI
Page 89 and 90: SEPTEMBRIE 2010 87 Interviu cu scri
Page 91 and 92: SEPTEMBRIE 2010 89 sãmânþã de h
Page 93: SEPTEMBRIE 2010 91 Cei cu reale apt
Page 97 and 98: SEPTEMBRIE 2010 95 Soþul meu, Dori
Page 99 and 100: SEPTEMBRIE 2010 97 donaþie, împre
Page 101 and 102: SEPTEMBRIE 2010 99 ªi noi facem pa
Page 103 and 104: SEPTEMBRIE 2010 101 Amer ica în ca
Page 105 and 106: SEPTEMBRIE 2010 103 O carte cu valo
Page 107 and 108: SEPTEMBRIE 2010 105 ANIVERSÃRI 201
Page 109 and 110: SEPTEMBRIE 2010 107 21 nov. - 100 a
Page 111 and 112: SEPTEMBRIE 2010 109 român a reuºi
Page 113 and 114: SEPTEMBRIE 2010 111 Denis Boumann a
Page 115 and 116: SEPTEMBRIE 2010 113 îi lasã sã s
Page 117 and 118: SEPTEMBRIE 2010 115 scoase „în e
Page 119 and 120: SEPTEMBRIE 2010 117 prezintã dintr
Page 121 and 122: SEPTEMBRIE 2010 119 alte þãri. Pa
Page 123 and 124: Revista „Familia româna” la Ce
show all

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"