Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

56 SEPTEMBRIE 2010
Cartea are o Prefaþã scrisã de Dr. Dumitru
Chican, în care se cuprinde o desfãºurare a siste -
mului muncii domniei sale, ajungerea la sursele
arhivale, marea dorinþã pentru a tra duce în limba
româneascã, ceea ce gãsea ºi, în sfârºit, hotã -
rârea de a le da publicitãþii spre pãstrare ºi docu -
mentare. Aceastã Prefaþã se cuprinde de la pa -
gina 5 la pagina10 a cãrþii. Întreaga carte con -
sistã din 321 pagini, inclusiv fotografii în culori,
cu imagini de epocã, planºe color, hãrþi etc.
Cartea mai cuprinde un citat a lui Macarie,
Patriarhul Antiohiei, care de fapt a tradus din
limba greacã în limba arabã aceastã carte scrisã
de Matei al Ciprului, cãci în multe locuri a fost
gãzduitã, din fericire fãrã a se pierde, aceastã
carte intitulatã sugestiv ºi Hronicul Împãraþilor
Creºtini ai Bizanþului.
Redãm acest citat al Patriarhului Macarie
(pag.4) pentru a fi înþeles mai bine acest ªirag al
Mãrgãritarului:
„Cercetarea cãrþilor mare folos aduce ºi
nesmintitã îndreptãciune. ªi la fel ºi cetitul aces -
tei cãrþi, a cãrei podoabã am vãzut-o ºi am sor -
bit-o ºi eu, netrebnicul Macarie, din mila lui
Dumnezeu Patriarh al Antiochiei ºi al Întregului
Rãsãrit. Aceasta s-a petrecut la zilele de am stat
Mitropolit la Alep ºi la Sahba, având eu multã
sârguinþã spre cercetarea ºtirilor despre întâii
domni ai creºtinãtãþii ºi, aºiºderea, nãzuind a
scrie cu mâna mea de cum au fost domniile lor.
Iarã cu spor mi-a sporit mulþumirea, cã în carte am
aflat împlinirea dorinþei mai vârtos decât râvna ce
râvnisem ºi de aºteptarea ce aºteptasem.
ªi tãlmãcirea a fost scrisã cu slove alese
prin osârdia fiului nostru, arhidiaconul Paul din
Alep, la anul una mie ºapte sute optzeci ºi ºase
de la întruparea Domnului Nostru Iisus Hristos.
ªi am botezat cartea ªiragul mãrgãritarului sau
De hronicul împãraþilor creºtini ai Bizanþului.”
(Patriarhul Macarios III Al-Za’im)
Cei interesaþi pot scrie pe adresa: ale xan -
dru.stanciulescu.barda@gmail.com.
Cartea ªiragul Mãrgãritarului sau Hro -
nicul Împãraþilor creºtini ai Bizanþului a ajuns
ºi la Biblioteca „Mihai Eminescu”- Cringila,
N.S.W, Aus tra lia.
FLLE DE ISTORIE
FAMILIA ROMÂNÃ
Despre Creºtinismul arab,
între tradiþie ºi teritorialitate (II)
(Continuare din numãrul trecut)
Monofiziþii copþi s-au separat de Bizanþ în
secolul al VI-lea, pentru a scãpa de presiunile
fiscale ºi politice ale Imperiului Bizantin. Cop -
þii, nume ce vine din limba greacã ºi înseamnã
pur ºi simplu „egiptean”, i-au primit în anul 640
pe arabii musulmani, ca pe niºte eliberatori.
Treptat ei au fost arabizaþi, suportând destul de
greu condiþia inferioarã de dhimma, într-un con -
text amestecat de toleranþã ºi persecuþie. Chiar
dacã au reuºit sã-ºi pãstreze credinþa, ei erau
cetãþeni de rangul al II-lea în sânul imperiilor
arabe ºi al celui otoman. O parte din aceºti copþi
se vor ataºa Romei, în secolul al XVII-lea. În
secolul al XIX-lea copþii au participat la trezirea
sentimentului naþional arab-egiptean, care avea
ca prin ci pal scop construirea unui mare imperiu
arab, pornind de la Cairo. Aceastã atitudine se
va menþine de-a lungul întregului secol al
XIX-lea, copþii opunându-se ºi prezenþei bri -
tanice din secolul al XX-lea. Concentraþi, din
Drd. Stelian GOMBOª
punct de vedere istoric, în nordul Egiptului, mo -
dernizarea acestei þãri îi va determina sã se
de plaseze cãtre marile oraºe egiptene precum
Cai ro sau Al ex an dria. Asemenea altor co mu -
nitãþi creºtine arabe, rãspândirea lor geograficã
precum ºi amestecul cu alte popoare musulmane
majoritare în zonã, nu vor face altceva decât sã
împiedice orice idee de regrupare naþionalã.
Aceastã situaþie îi va con duce pe copþi spre un
naþionalism laic, multi-confesional. De ase me -
nea, înlocuirea monarhiei cu sistemul re pub li -
can va deschide pentru ei o perioadã dificilã. În
confruntarea sa cu lumea oc ci den talã, nasse -
rismul a avut mereu tendinþa de a-i acuza pe
aceºti creºtini cum cã ar fi agenþi ai Occi den -
tului, acel Occident franco-britanic, care în
alian þã cu Israelul va ataca Egiptul, în anul 1956,
ca urmare a naþionalizãrii canalului Suez. Naþio -
nalismul laic al lui Nasser va da dovadã per ma -
nent de reþinere faþã de copþi, consideraþi a fi a
V-a coloanã a Occidentului. Aceastã miºcare se