Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

46 SEPTEMBRIE 2010 160 EMINESCU - FAMILIA ROMÂNÃ ardelenilor. Ex act în aceastã zi trebuia de fapt sã se semneze tratatul se cret de alianþã dintre România ºi Tripla Alianþã for matã din Austro-Ungaria, Germania ºi Italia. Tratatul însemna aservirea României Austro-Ungariei în primul rând, ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucureºtiul era dominat de ardeleni, care ridicau vocea din ce în ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor asupriþi de unguri. Eminescu era în centrul acestor man i festãri. Tratatul urma sã interzicã brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului iar condiþia semnãrii tratatului era anihilarea revendicãrii Ardealului de la Bucureºti. „Directiva de sus” s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Aºa zisele „interese de stat” l-au nimicit pe tânãrul re dac tor – potenþialã mare figurã pol i ticã a României Mari, tocmai în anul când împlinea 33 de ani, vârsta jertfei lui Ioan Botezãtorul ºi a lui Iisus. Tratatul a fost semnat pânã la urmã în septembrie 1883, ceea ce a mutat lupta ardelenilor în Ardeal. (Cf. George Roncea, Adevãrul despre Eminescu la 120 de ani de la ucidere) 2 P.P. Carp, înalt fruntaº con ser va tor, dar ºi im por tant fac tor de decizie în cercurile francmasonice ale vremii, devine ambasador al liberalilor la Viena ºi cere sã i se punã surdinã lui Eminescu. 3 Apud Dan Brudaºcu, Paradoxurile Francmasoneriei, Cluj-Napoca, Editura SEDAN, 2009, p. 104. 4 S-ar putea trage concluzia cã, în realitate, tratamentul dr. Iszak nu a fost deloc eronat, ci cã el a urmãrit, în deplin consens cu preocupãrile unor cercuri ostile, grãbirea suprimãrii fizice a unui adversar extrem de incomod aºa cum devenise Eminescu, prin activitatea sa de jurnalist pa triot. 5 Acesta a fost þinta unei campanii sistematice de defãimare, în vederea compromiterii lui în viaþa pub licã, spre a face mai puþin credibile atacurile din articolele lui de presã. Adversarii lui, la comanda spionajului maghiar ºi, probabil, a cercurilor francmasonice, au dorit cu orice preþ sã acrediteze ideea nebuniei lui Eminescu. De aici ºi insistenþele, uneori chiar cu sprijinul unor medici, asupra bolii sale mentale, inclusiv prin exagerarea ºi accentuarea gravitãþii acesteia. 6 Din pãcate, unele din aberaþiile proferate la adresa lui Mihai Eminescu au fost preluate, cu prea mare uºurinþã, chiar ºi de un istoric literar ca G. Cãlinescu. 7 Poetul a fãcut traducerea nu dupã originalul francez, ci dupã o versiune ger manã. S-a remarcat, însã, cvasi-unanim, cã el a fãcut o traducere fi delã, traducând cuvânt de cuvânt, fãrã, însã, a sacrifica în vreun fel componenta esteticã a lucrãrii. Exactitatea traducerii ºi nivelul estetic al acesteia vin însã sã infirme acuzaþiile proferate în legãturã cu starea men talã a poetului. 8 Dr. Tomescu este un exemplu clar de lipsã de profesionalism. El era medic pediatru, ca pregãtire, ºi nu avea nici cunoºtinþele nici experienþa necesare în funcþia pe care o ocupa. 9 Este amintit, în acest sens, ºi Mircea Eliade, între alþii. 10 Dupã alþi istorici literari, autopsia ar fi fost efectuatã imediat dupã constatarea morþii poetului, respectiv în data de 16 iunie 1889. 11 G. Cãlinescu a susþinut cã greutatea acestuia ar fi fost de doar 1400 gr. 12 În manuscrisele din acei ani, cele care au scãpat nedistruse de Maiorescu, sunt însemnãri derutante, care aratã nivelul la care era hotãrât sã acþioneze Eminescu ca lider al Societãþii Carpaþii. Planurile lui Eminescu vizau contracararea consecinþelor unei alianþe a Casei Re gale din România cu lumea ger manã, proiecte cu adevãrat „sub ver sive”, mergând pânã la o rãsturnare a lui Carol I. Este uºor de înþeles cã acþiunile sale au fost dejucate prin metodologia tipicã „mãsurilor ac tive” specifice serviciilor se crete de acum dar ºi de atunci. (cf. G. Roncea)
SEPTEMBRIE 2010 47 SPIRITUALITATE Mari duhovnici români contemporani aflaþi dincolo de graniþele þãrii Drd. Stelian GOMBOª Pãrintele Petroniu Tãnase – Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos Unul dintre pã - rinþii noºtri duhov ni - ceº ti de mare anver gu - rã este Protosinghelul Petroniu Tã nase, care s-a nãscut în anul 1916, în comuna Fãr - caºa – Judeþul Neamþ. A fost tuns în mo na - hism ºi for mat în du - hul cãlugãriei la Mã - nãstirea Neamþ – cti - toria Domnitorului ªtefan Cel Mare ºi Sfânt din anul 1497, unde a avut marea ºansã de a fi coleg cu Sfântul Ioan Iacob Românul. Trãsãtura de caracter esenþialã a pãrintelui Petroniu este calitatea de a fi un iubitor ºi un împlinitor al ordinii, tãcerii ºi smereniei. Pã - rintele este licenþiat în teologie, dar a urmat ºi studii de matematicã ºi filozofie. A fost membru al grupãrii „Rugul Aprins” de la Mãnãstirea Antim din Bucureºti – care a fost ultimul bas tion de rezistenþã al intelectualitãþii creºtine ro mâ - neºti interbelice ºi care a fost distrus de cãtre regimul comunist în 1958!... Dorul de de sã - vârºire l-a determinat ºi i-a îndrumat paºii spre Sfântul Munte Athos, unde se nevoieºte din anul 1976, fãcând parte din a doua gen eraþie de mo - nahi trimisã de cãtre Patriarhia Românã cu sco - pul de a revigora viaþa monahalã din Schitul Românesc Prodromu!... Apreciat ºi iubit, deo - potrivã, atât în Grecia cât ºi în România, Pãrin - tele Petroniu con duce ºi astãzi schitul nostru românesc ºi athonit cu o luciditate, dragoste ºi abnegaþie deosebite. ªi dacã vei ajunge prin acele locuri, aºa cum o fac în fiecare an foarte mulþi români ºi te va întâmpina un bãtrân înalt, puþin adus acum, slãbit de ascezã, dar foarte binevoitor, sã ºtii cã acela este Pãrintele nostru Petroniu. Pãrintele Arhimandrit Ro man Braga din SUA Pãrintele Arhi - man drit Ro man Braga este un cãlugãr orto - dox ro mân, deosebit de ori care alt monah, pentru simplul fapt cã n-a trãit viaþa cãlu gã - reascã într-un schit sau mã nã sti re ºi nici nu a cu noscut altã chi - lie decât celula închi - sorilor co muniste, dar mai ales „cãmara cea de sus a inimii”!... Iar dacã mo na hismul înseamnã trãirea în Hristos, Pã - rintele Ro man a trãit-o din plin pe parcursul întregii sale vieþi, datoritã smereniei, evlaviei ºi iubirii de Dumnezeu care l-a stãpânit întot deau - na, ca litãþi ºi virtuþi pe care le-a dobândit atât din familie, cât mai ales de la cãlugãrii din Mã - nãstirea Condriþa, din nordul Basarabiei, în ve - cinãtatea cãreia s-a nãscut, la 2 aprilie 1922 ºi a crescut. Ul te rior a fost vieþuitor al Mãnãstirii Cãldãruºani, iar apoi elev seminarist la Mã nã - stirea Cernica de lângã Bucureºti, unde a fost, per ma nent, aproape de Sfântul Ierarh Calinic - Ocrotitorul spir i tual al mãnãstirii – care îi adã - posteºte sfintele sale moaºte. Dupã des fiin þarea acestei ºcoli, este transferat la Seminarul Cen - tral din Bucureºti, iar ultimul an îl va urma la Seminarul Teologic din Chiºinãu. Întorcându-se în Bucureºti, între 1943-1947 urmeazã atât F AMILIA ROMÂNÃ SPIRITUALITAT E
Page 1 and 2: SEPTEMBRIE 2010 AN 11, NR. 3 (38) F
Page 3 and 4: SEPTEMBRIE 2010 BAIA MARE FAMILIA R
Page 5 and 6: SEPTEMBRIE 2010 3 POPA’S în Olim
Page 7 and 8: SEPTEMBRIE 2010 5 culturale. Membru
Page 9 and 10: SEPTEMBRIE 2010 7 ªtefan Popa’S
Page 11 and 12: SEPTEMBRIE 2010 9 „Eu ºtiu cã D
Page 13 and 14: SEPTEMBRIE 2010 11 ªtefan Popa Pop
Page 15 and 16: SEPTEMBRIE 2010 13 ªt. P. P.: Eu a
Page 17 and 18: SEPTEMBRIE 2010 15 care a scos mul
Page 19 and 20: SEPTEMBRIE 2010 17 mai ºomeri, sco
Page 21 and 22: SEPTEMBRIE 2010 19 A. N.: Icoane de
Page 23 and 24: SEPTEMBRIE 2010 21 Barak Obama Vlad
Page 25 and 26: SEPTEMBRIE 2010 23 POPA’S: OMUL C
Page 27 and 28: SEPTEMBRIE 2010 25 Incredibilul se
Page 29 and 30: SEPTEMBRIE 2010 27 în prezent. Apo
Page 31 and 32: SEPTEMBRIE 2010 29 navã sau sã aj
Page 33 and 34: SEPTEMBRIE 2010 31 Alte ecouri la
Page 35 and 36: SEPTEMBRIE 2010 33 EMINESCU - 160 G
Page 37 and 38: SEPTEMBRIE 2010 35 lepciunii, le pr
Page 39 and 40: SEPTEMBRIE 2010 37 prezente câmpur
Page 41 and 42: SEPTEMBRIE 2010 39 vioi. Fãrã bar
Page 43 and 44: SEPTEMBRIE 2010 41 în care au adus
Page 45 and 46: SEPTEMBRIE 2010 43 pentru ei, aten
Page 47: SEPTEMBRIE 2010 45 ºi monarhul str
Page 51 and 52: SEPTEMBRIE 2010 49 activ. Or, Pãri
Page 53 and 54: SEPTEMBRIE 2010 51 sã fiþi smeri
Page 55 and 56: SEPTEMBRIE 2010 53 conducere ºi ai
Page 57 and 58: SEPTEMBRIE 2010 55 FILE DE ISTORIE
Page 59 and 60: SEPTEMBRIE 2010 57 va radicaliza î
Page 61 and 62: SEPTEMBRIE 2010 59 asirieni, arabiz
Page 63 and 64: SEPTEMBRIE 2010 61 Re gina Maria a
Page 65 and 66: SEPTEMBRIE 2010 63 La gift shop-ul
Page 67 and 68: SEPTEMBRIE 2010 65 mat, profesor, z
Page 70 and 71: 68 SEPTEMBRIE 2010 FLLE DE ISTORIE
Page 72 and 73: 70 SEPTEMBRIE 2010 CUNUNA DE AUR A
Page 76 and 77: 74 SEPTEMBRIE 2010 Biserica Albã C
Page 78 and 79: 76 SEPTEMBRIE 2010 tului autohton.
Page 84 and 85: 82 SEPTEMBRIE 2010 concursul la cel
Page 86 and 87: 84 SEPTEMBRIE 2010 ÎN LUME ROMÂNI
Page 89 and 90: SEPTEMBRIE 2010 87 Interviu cu scri
Page 91 and 92: SEPTEMBRIE 2010 89 sãmânþã de h
Page 93 and 94: SEPTEMBRIE 2010 91 Cei cu reale apt
Page 95 and 96: SEPTEMBRIE 2010 93 amelioreze sau s
Page 97 and 98: SEPTEMBRIE 2010 95 Soþul meu, Dori
Page 99 and 100:
SEPTEMBRIE 2010 97 donaþie, împre
Page 101 and 102:
SEPTEMBRIE 2010 99 ªi noi facem pa
Page 103 and 104:
SEPTEMBRIE 2010 101 Amer ica în ca
Page 105 and 106:
SEPTEMBRIE 2010 103 O carte cu valo
Page 107 and 108:
SEPTEMBRIE 2010 105 ANIVERSÃRI 201
Page 109 and 110:
SEPTEMBRIE 2010 107 21 nov. - 100 a
Page 111 and 112:
SEPTEMBRIE 2010 109 român a reuºi
Page 113 and 114:
SEPTEMBRIE 2010 111 Denis Boumann a
Page 115 and 116:
SEPTEMBRIE 2010 113 îi lasã sã s
Page 117 and 118:
SEPTEMBRIE 2010 115 scoase „în e
Page 119 and 120:
SEPTEMBRIE 2010 117 prezintã dintr
Page 121 and 122:
SEPTEMBRIE 2010 119 alte þãri. Pa
Page 123 and 124:
Revista „Familia româna” la Ce
show all

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"