Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 103
O carte cu valoare de simbol
Simona GABOR
Prin stãruinþa ºi strãduinþa colonelului
(r) Constantin Gomboº a apãrut anul
acesta, la Editura Eurostampa, cu ti -
tlul Is torie, Suferinþã ºi speranþã, volumul de
amintiri al lui Constantin Gomboº - tatãl celui
care a fãcut posibilã apariþia volumului, în mate -
ria litatea sa.
Cartea descrie cu un re al ism nepãrtinitor,
dar ºi cu o dragoste creºtineascã profundã, cal -
varul unei familii din fostul ju -
deþ Someº dupã Diktatul de la
Viena – 30 au gust 1940. Deºi
este o carte de amintiri extrem
de dureroase, atât pentru autor,
cât ºi pentru naþiunea din care
face parte, mo dul în care este
redactatã nu transpirã nici un
sen ti ment de urã pentru cãlãi,
ci doar onestitatea ºi dragostea
pen tru ade vãr. De altfel, chiar
în pre faþa descrierii amintirilor
se aratã cã „noi, cei care am
trãit eve nimentele, avem datoria
moralã de a ierta ºi a le face cu -
noscute ur maºilor, iar ei, obli ga -
þia de a nu uita suferinþele nea -
mului din care se trag!”
Amintirile aºternute în
rândurile cãrþii au valoare de simbol pentru cã
exprimã, condensat în viaþa unui bãrbat ºi a fa -
miliei sale, destinul dra matic al naþiunii ro mâne
dupã 30 au gust 1940.
Dacã dupã 1918 naþiunea românã înce -
puse sã-ºi consolideze statul între graniþele sale
fireºti, cucerite cu atât de multã jertfã, tratatul
Ribbentrop – Molotov a cãzut ca un trãsnet,
declanºând o nouã dramã istoricã ºi un lung ºir
de drame individuale. Printre acestea din urmã
se aflã ºi cea a lui Constantin Gomboº - tatãl,
dramã descrisã în amintirile sale.
Destinul dra matic al vieþii autorului are
însã ºi o dozã semnificativã de noroc, ce demon -
streazã faptul cã oricât se vor strãdui cãlãii de -
monizaþi, Bunul Dumnezeu va apãra întot dea -
una martirii ºi martorii ce vor mãrturisi prin
chiar viaþa lor adevãrul. Destinul descris în acest
volum este destinul României. Constantin Gom -
boº s-a nãscut în primul an dupã Marea Unire de
la 1918, în comuna Ciceu Giurgeºti, din fostul
judeþ Someº, localitate ce a fãcut parte în ve -
chime din þinuturile stãpânite în Ardeal de dom -
nitorii glorioºi ai Moldovei, ªtefan cel Mare ºi
Petru Rareº. A crescut cu idealurile interbelice,
dar în floarea vieþii, dupã Diktatul de la 1940,
este martorul rãpirii nordului Ardealului de
cãtre trupele hortiste. Nu poate rãbda abuzurile,
umilinþele, crimele ungurilor ce au cotropit þara
ºi fuge în Alba Iulia. Se în -
roleazã în armata românã ºi
apoi reuºeºte sã-ºi întregeascã
fa milia, ca urmare a venirii în
teritoriul românesc a soþiei ºi
fiilor sãi. Ca soldat al armatei
române, participã la lup tele
pentru eliberarea Basarabiei,
lup tând pe cel mai greu front
din al doilea rãzboi mondial:
frontul de est. Momentul 23
au gust 1944 îl surprinde pe
autor pe frontul din Mol dova.
Ca multe alte zeci de mii de
soldaþi ro mâni, care primesc
or din sã nu mai lupte îm potriva
sovieticilor, este luat prizonier
de cãtre sovietici. Un adevãrat
„Katyn românesc”, pe care au -
toritãþile ºi istoricii încã au reþineri sã-l înfie -
reze. Pleacã într-un lung prizonierat în tun dra
ruseascã, timp în care soþia sa, ca o adevãratã
Penelopã, împreunã cu copiii, rãmâne în oraºul
Unirii Românilor, sã-l aºtepte, deºi i se co mu -
nicase cã acesta fusese dat dispãrut în luptele din
Moldova. Dupã ani de muncã silnicã în lagãrele
sovieticilor, suferinþe colective, pe care încã la -
ºitatea unor istorici îi face sã le treacã cu ve -
derea, eroul nostru se întoarce în România ocu -
patã de comuniºti, trãind însã bucuria reîntregirii
familiei ºi începând sã-ºi educe cu respon sa -
bilitate copiii. Nu scapã de bãtãile securitãþii,
refuzând colaborarea cu aceasta. Deºi eve ni -
mentele ulterioare nu mai sunt consemnate în
carte, Constantin Gomboº reuºeºte sã traverseze
dramatica perioadã comunistã, sã trãiascã bu -
curia revoluþiei din 1989 ºi sã lase posteritãþii o
carte de amintiri ce condenseazã, aºa cum am
spus, drama României din 1940 pânã în prezent.
F AMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutinden i