Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 77
La Boian, lângã Cernãuþi
Congresul Românilor din Ucraina
27 au gust 2010 - Zi istoricã pentru
românii care locuiesc în Ucraina.
Lângã Cernãuþi, în satul românesc
Boian, în sala de conferinþe a hotelului
Bucovinska Zirka (proprietar- românul
Ion Semenic, di rec tor Flo rin Dîrda)
s-au desfãºurat, mai întâi ªedinþa
Consiliului Naþional ºi apoi Congresul
Uniunii Interregionale a Comunitãþii
Românilor din Ucraina.
A fost o întâlnire sobrã, elevatã ºi ele -
gantã. Plutea în aer seriozitatea delegaþilor, râv -
na, ambiþia ºi dãruirea se putea citi uºor pe feþele
liderilor de comunitãþi româneºti. Se împlineau
cinci ani de la momentul în care s-a reuºit adu -
narea într-un singur for a asociaþiilor ºi orga -
nizaþiilor etnicilor români din aceastã mare re -
pu blicã europeanã, fostã mare republicã sovieticã,
în care sovietismul ºi europenismul coexistã ºi
consistã.
S-a început reuniunea, cum era ºi firesc,
cu atribuirea unor diplome de excelenþã unora
dintre conducãtorii de asociaþii ºi unor contri -
butori, susþinãtori sau organizatori remarcabili.
Apoi au fost înmânate Legitimaþiile de membri
colectivi (26 la numãr deocamdatã). Aceste acte
fes tive, ca de altfel ºi Salutul de deschidere au
fost îndeplinite cu uºurinþã diplomaticã de cãtre
domnul dr. Ion Popescu, preºedintele Uniunii.
Din rapoartele comisiilor ºi din luãrile de
cuvânt s-au putut observa cu uºurinþã atât pro -
blemele cu care se confruntã comunitãþile ro -
mâneºti din Ucraina cât ºi eforturile care se fac,
Dr. Teodor ARDELEAN
soluþiile care se certificã prin efecte ben e fice,
cãile ºi metodele care trebuie adoptate pentru
optimizarea activitãþii. Sigur cã existã probleme
diferite de la o zonã la alta, dar în principiu ele
pot fi aºezate dihotomic. Pe de o parte orga -
nizaþiile care activeazã în comunitãþile com pac -
te de români au un gen de probleme, iar cele care
reunesc vorbitorii de limbã românã aºezaþi dis -
pa raþi în zone com pact ucrainene sau ruseºti se
confruntã cu un alt tip de probleme. Pentru pri -
ma categorie vorbim de organizaþiile din unele
raioane ale Regiunii Cernãuþi (Herþa, Noua Suli -
þa, Hliboca), din Transcarpatia (românii din
dreapta Tisei), sau din cele trei raioane din sudul
Basarabiei. În cea de-a doua categorie se gãsesc
organizaþiile românilor din Republica Auto no -
mã Crimeea, Regiunea Odessa, din Kiev, sau
din Cernãuþi ºi raioanele acestei regiuni unde
românii sunt minoritari la ora actualã.
În ciuda acestor diferenþe, esenþialã rã -
mâne CHESTIUNEA FUNDAMENTALÃ a fra -
þilor noºtri români din Ucraina - supravieþuirea
ca NEAM!!! Cãci procesul de integrare în na -
þiunea politicã ucraineanã nu trebuie sã excludã
conservarea ºi dezvoltarea specificului etnico -
cul tural românesc, mai ales acolo unde istoria a
reþinut faptul cã românii sunt populaþia autoh -
tonã, cã trãiesc com pact ºi tradiþional.
Spicuind câteva idei din alocuþiunile
rostite la Congres, aº menþiona:
Vasile Cazacu – Societatea „Petru Mo -
vilã” Kiev: „Cel mai rãu e faptul cã pruncii
noºtri nu învaþã limba românã... Lucrul nostru se
face aºa cã trebuie sã ne întâlnim mai des unii cu
alþii, sã profitãm de ocazii ºi sã creãm ocazii de a
F AMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIE I