Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 63
La gift shop–ul muzeului, printre vederi ºi
pliante despre muzeu, am gãsit doar un singur
volum referitor la Re gina Maria, The last ro -
man tic, de Hannah Pakula, apãrut într-o editurã
new- yorkezã în 1984. Un volum de cinci sute de
pagini, în condiþii grafice atrãgãtoare, având pe
prima copertã una dintre cele mai reuºite foto -
grafii ale reginei, care îi aratã din plin frumu se -
þea re galã. Pe lângã fotografie este ºi subtitlul
The life of the leg end ary Ma rie, Queen of Rou -
mania, the most fa mous beauty, her o ine and
royal ce leb rity of her time - Viaþa legendarei
Maria, Re gina României, cea mai faimoasã fru -
museþe, eroinã ºi celebritate re galã a timpului ei.
Pe ul tima copertã, pasaje din presa amer i canã
care apreciazã la superlativ autoarea pentru do -
cumentaþie, strãdanie ºi reuºitã ar tis ticã.
Cartea a fost un mic cadou pentru Ica. Mai
apoi, în timpul lecturii, îmi nara
mici episoade din acest ro man
isto ric, iar la sfârºitul lecturii mi
l-a recomandat imperios. L-am ci -
tit concentrat, cu sublinieri ºi no -
taþii. Deºi documentat to tal, lec -
tura nu are rigiditatea manualelor
de istorie ci e un atractiv ro man de
familie scris în bunã manierã lite -
rarã. A fost lectura mea preferatã a
anului 1989. Autoarea este o in -
telectualã e vrei cã plecatã din Ro -
mânia, dupã instalarea dic taturii
comuniste, ºi stabilitã în Statele
Unite. Nu a binevoit sã-mi rãs -
pundã la scrisoarea prin care o fe -
licitam ºi îi ceream permisiunea
unei largi re cenzii cu citate. Pãcat, aº fi dorit ca
ºi alþi români sã afle despre cartea ei, în care
descrie, cu amã nunte ºi însufleþire, vizita Re -
ginei Maria la Mary Hill în Noiembrie 1926.
Despre sur prin derile reginei în faþa peisajului
arid, în faþa man sion-ului, despre emoþiile ei, des -
pre speech-ul ei atât de aplaudat ºi apreciat de
cãtre cei douã mii de invitaþi a lui Sam Hill ºi
multe, multe altele. Poate, dupã Decembrie
1989, autoarea sã fi per mis publicarea în Ro -
mânia a acestei bio grafii atotcuprinzãtoare a Re -
ginei Maria. Meritã sã fie publicatã, fiindcã
com ple teazã fresca din vremurile cu regi ºi regi -
ne a României. Poate volumul va fi un exemplu
ºi impuls pentru un istoric sau scriitor român sã
intre în competiþie istorico-literarã cu Hanna
Pakula, ºi apoi sã-ºi trimitã vol ume la MaryHill
unde, din când în când, mai trec ºi români în
vizitã. Poate ºi un pli ant din partea Ambasadei
Române…
A doua vizitã la Muzeul de Artã din Mary -
hill am fãcut-o în Au gust 1994. Ne întorceam
din Cal i for nia ºi am oprit câteva ore la muzeu sã
îl vadã ºi invitata noastrã din România, colega ºi
prietena noastrã, Dr. Violeta Naghiu.
Între timp s-au schimbat multe la muzeu.
Sculpturile lui Auguste Ro din ºi galeria dan -
satoarei Loie Fuller, ce avea afiºe de repre -
zentaþii fãcute de mari pictori parizieni ai vre -
mii, au fost mu tate de la up per level la lower
level, unde arãtau mai mult ca îngrãmãdite decât
ca exponate într-o galerie de artã destinatã vizi -
tatorilor. Exponatele Reginei Maria ºi Sam His -
tory Room îºi pãstrau, încã, ex act acelaºi spaþiu,
la main level, iar colega noastrã a fost uimitã de
amintirea pãstratã a trecerii Reginei Maria pe
aici în urmã cu aproape ºaptezeci de ani. Însã la
gift shop nu am mai gãsit pliante sau cãrþi despre
trecerea ei pe aici. Am avut o strângere de inimã
la gândul cã, în viitori ani, o altã conducere a
muzeului care va face tot mai mult
loc artei americane în muzeu, o va
coborî ºi pe Re gina Maria lângã
Loie Fuller ºi Au guste Ro din la
lower floor, care de fapt e un de -
misol. Mai ales cã Am basada Ro -
mâniei din Statele Uni te, acum ca
ºi în trecut, nu aratã niciun interes
faþã de memoria Re ginei Maria,
deºi ea a reprezentat cu adevãrat
þara noastrã, ceea ce ar trebui sã
facã ºi membrii am basadei. Poate
or fi aceiaºi di plo maþi ºi di plo -
mate de pe timpuri, dar acum pri -
mesc in dicaþii pre þi oa se din alte
direcþii…
Când am pãrãsit man sion-ul lui Mary ºi
Sam, ºi al invitatei lor, Re gina Maria, ne-am
plimbat prin frumosul parc înconjurãtor, plin de
arbuºti decorativi, flori ºi pãuni, pãsãrile fa vor -
ite ale Reginei Maria, ºi am plecat cu un sen ti -
ment de tristeþe cã lãsãm în urmã evenimente
istorice româneºti, faþã de care, aici ºi peste tot,
noua ochlocraþie conducãtoare este to tal indi -
ferentã. Ochlocraþia post-decembristã nu este
interesatã de ce trebuie sã refacã dupã înde -
lungata ºi chinuitoarea îndoctrinare comunistã,
ci cu ce se pot ei procopsi, fiindcã pentru ei
patrimoniul românesc este doar un ciolan: nu
apucat, ci primit pentru cã au fãcut sluj! La noi,
acum, se furã ºi banul pub lic mai ordinar ca
niciodatã! Noi nu avem oameni ca Sam Hill,
care, aici pe proprietatea lui, a înãlþat, din beton,
o replicã a anticului STONEHENGE din Brita -
nia, un me mo rial pentru soldaþii americani cã -
zuþi în Primul Rãzboi Mondial în Europa.
Cinste acestui OM care ºi-a respectat cu
dãruire semenii.
F AMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORI E