Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

32 SEPTEMBRIE 2010
ªTEFAN POPA POPA'S
FAMILIA ROMÂNÃ
implicare emoþionalã, un to tal de trãsãturi fizice
ºi psihologice, utile de cele mai multe ori, celor
vizaþi pentru a-ºi recunoaºte laturi ale carac -
terului mai uºor sau mai greu accesibile. Meritul
caricaturistului este dublu în acest fel. Plas tic,
pe de o parte ºi psihologic, de altã parte. ªi dacã
avem un asemenea per former pe plan mondial,
sã ne bucurãm ºi sã-l apreciem.”
***
Valentin Ciucã, critic de artã: „ªtefan
Popa – Popa’S este aproape de necomentat. În
faþa lui ai senzaþia pe care o ai în faþa unei opere
ab so lute, în care cuvintele se blocheazã ºi ai un
sen ti ment de încântare. În raport cu oamenii de
valoare te simþi minunat, în timp ce în raport cu
o nonvaloare te simþi frustrat. Prezenþa lui
Popa’S în societate echivaleazã cu un fel de
terapie, terapia prin umor. Cunosc mulþi ca ri -
caturiºti, dar el este atât de devotat ºi ingenios în
soluþii plastice în care trateazã raportul dintre
real ºi o caricaturã. Popa’S nu deseneazã pentru
a îngroºa formele ci pentru a gãsi sensurile. El
este un om dãruit celorlalþi cu o conºtiinþã ar -
tisticã proprie ºi simte cã are vocaþia celui care
aratã multora dintre noi lu mina, într-o noapte
socialã care din pãcate ne marcheazã.” (Vaslui,
7 octombrie 2010)
Cornel Udrea, prozator: „Popa’S deþine
taina unicã cunoscutã de toþi ºi neºtiutã de ni -
meni, de a radiografia înainte de toate sufletul
omului aºa cum este el ºi de aceea lucrãrile sale,
aceste minunate portrete, nu fac altceva decât sã
scoatã în evidenþã omul aºa cum este vãzut prin
fereastra sufletului. El nu cade în pãcatul exa -
gerãrii, respectiv al îngroºãrii unor caracteristici
ºi se pãstreazã în acea limitã în care omul pe care
îl creioneazã ºi îl vedem în faþa noastrã este cel
adevãrat.” (octombrie 2010)
Mykola Fedoruk, primar Cernãuþi:
„Ex poziþia caricaturistului ªtefan Popa - Popa’S
este un eveniment deosebit pentru oraºul nostru,
mai ales astãzi când sãrbãtorim 602 ani de ates -
tare documentarã. Suntem onoraþi de prezenþa
unui maestru al caricaturii, un cam pion mondial
al portretelor ºarjate. Muzeul de Artã din Cer -
nãuþi va fi gazda expoziþiei artistului român care
ne face o bucurie ºi o surprizã: chipurile politi -
cienilor lumii vãzuþi prin ochii ºi mâna lui abilã.
Pe feþele tuturor, la vernisaj, am observat zâm -
bet sau chiar hohote de râs. Acest fapt m-a
bucurat ºi încã o datã am realizat cã terapia prin
râs este unicã. O metodã de sãnãtate ºi bunã
dispoziþie. ªi asta tocmai la noi în Cernãuþi de
zilele oraºului, un semn bun de la un om bun. Îl
aºteptãm ºi cu alte ocazii.” (8 octombrie 2010)
Henri Coursaget, Preºedintele de onoa -
re CIOFF - UNESCO: „Ce pãrere am despre
Popa’S Nu am pãreri, ci o certitudine: este un
câºtigãtor, un adevãrat cam pion al lumii, în a -
cest spaþiu al graficii ºi caricaturii. Un om de
acþiune, rapid, chiar foarte rapid, deþinãtor al
unui re cord indiscutabil, 131 caricaturi într-o
orã, este fãrã îndoialã de admirat. Noi, francezii,
facem acest lucru cu mândrie. Românii ar trebui
sã facã la fel ºi de ce nu, mai mult. Este român,
este un model, un ambasador cul tural care tre -
buie estimat ºi încurajat. Caricaturiºtii francezi
ºi nu numai sunt onoraþi sã aibã un coleg ºi un ri -
val de o asemenea calitate, Am avut marea ºansã
sã fiu contemporan cu el ºi de ce nu chiar prie -
ten. ªi, unui prieten, îi doreºti sã fie efemer
(veºnic)! ªarjã amicalã Ac cept! Oricând.
Po pa’S o meritã cu vârf ºi îndesat.” (Angouleme,
Franþa, 2010)
Jacky Redon, car i ca tur ist Paris Match:
„Salonul caricaturii Saint Just-le-Martel cu tra -
diþie de mai bine de 20 de ani este o bucurie
pentru francezi ºi nu numai. Eu sunt prezent de
la prima ediþie ºi nu re gret acest lucru, chiar
dacã sunt supus provocãrii. Pentru cã o pro -
vocare este întâlnirea cu Popa’S. Poate cã sunt la
fel de bun ca ºi el, dar de departe el este mai
rapid decât mine ºi pentru asta simt un pic de
invidie; ev i dent creatoare. O competiþie cu
Popa’S Nici gând! Nu vreau sã fiu al doilea.
Mai bine îl admir. Meritã!”