Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 83
ROMÂNI ÎN LUME
Trãim ca printre dune miºcãtoare
În þara ta calci pe toatã talpa,
într-o þarã strãinã calci pe vârfuri
Vavila POPOVICI
Ra leigh, North Carolina, SUA
Emigrarea înseamnã plecarea din þara
ta, înseamnã o schimbare a vieþii cu
repercusiuni în plan psihologic. Este
un proces care rupe într-un fel linia vieþii. Unii
cred cã este o boalã, un curent ce rãstoarnã ºi
modificã valorile existente pânã în acel mo ment
al vieþii ºi „ne usucã rãdãcinile”. Putem spune
totuºi cã este o provocare, puþini având curajul
s-o încerce, ca o probã de atletism - sãritura în
lungime sau înãlþime, de exemplu -, de teama
unei dezamãgiri, dar putem vorbi ºi de rã dã -
cinile adânci care îi þin pe unii legaþi de pã -
mântul din care s-au nãscut, au crescut, s-au for -
mat. Aceastã desprindere pentru unii este uºoa -
rã, pentru alþii este grea, pentru alþii chiar
imposibilã.
Schimbãrile locului de trai, locuinþei, ser -
viciului, chiar dacã se fac în condiþii mai avan -
tajoase, ele impun „reajustãri psihologice” foar -
te dificile, afirma Toffler în cartea sa ªocul
viitorului. Omul trece prin diferite stãri: de an -
xietate ºi depresie chiar, de frãmântare, com -
paraþie sau nemulþumire ºi numai dupã aceste
stãri începe adaptarea, la unii realizându-se mai
curând, la alþii mai târziu, la alþii poate nicio -
datã. Oricum, omul fãrã rãdãcini se pare cã trã -
ieºte în nesiguranþã, ca „printre dune miº cã -
toare”.
El se poate consola cu cuvintele unui cri -
tic: „Nici unul dintre noi nu are un locaº sigur,
un adevãrat cãmin. Toþi suntem la fel, oameni în
camere de închiriat de pretutindeni, încercând
cu disperare ºi înfrigurare sã stabilim relaþii su -
fleteºti cu vecinii noºtri”.
În data de 25 iunie a avut loc emisiunea
Adevãr sau baliverne la Antena 2, invitaþii reali -
zatoarei Irina Corduneanu fiind: Ioan Cãrmãzan
– regizor ºi Ilie Marinescu – psiholog. Emi -
siunea a fost motivatã de Hotãrârea Curþii
Con sti tuþionale referitoare la cuantumul pensiei
care este un drept câºtigat ºi nu poate fi di -
minuat, deci legea propusã este ne con sti tu þio -
nalã. Imediat, a susþinut realizatoarea, a urmat
suita de informaþii referitor la ce ne aºteaptã:
Creºterea taxei pe valoare adãugatã, creºterea
impozitelor, devalorizarea leului, mãrirea pre -
þurilor, scãderea consumului, concluzia fiind cã
oamenii vor fi afectaþi la fel de rãu sau chiar mai
rãu dupã aceastã Hotãrâre, iar românii au în -
ceput sã-ºi pune problema emigrãrii.
Subiectul discuþiei a fost deci EMIGRA -
REA, întrebãrile esenþiale fiind: cum sã te pre -
gãteºti pentru emigrare, dacã este bine sau nu sã
emigrezi, ce sfaturi pot fi date oamenilor
Regizorul a vorbit despre impresia sa în
urma vizitei fãcute cândva în Franþa, spunând cã
a constatat o înstrãinare a oamenilor, o lipsã de
comunicare, menþionând, printre altele, cu vin -
tele lui Buda: „Cea mai mare suferinþã este sã nu
fii alãturi de cei dragi”. Românul din þarã, spu -
nea dumnealui, se con duce dupã zicala: „Când
construieºti o casã, tu însuþi devii o fereastrã ºi
atunci te desprinzi mai greu, nu pleci, nu o poþi
lãsa”. În gen eral când ajungi în strãinãtate, toþi
aºteaptã sã fii docil, cu capul plecat ºi sã accepþi
o leafã micã. Ori, sunt tineri care se uitã în ochii
tãi ºi spun adevãrul ºi nu ac ceptã orice. Românii
au o inteligenþã nativã, sunt ºi ºmecheri mulþi;
cãruþa oricum este trasã de cei capabili, „pe un
tâmpit îl treci o datã strada, dar nu merge la
infinit”, apropo de pilele ºi relaþiile existente, de
promovãrile care se fac. Dar, mai spunea dum -
nealui, în România pãrinþii au învãþat un lucru
bun, cã singura investiþie realã sunt copiii. Du -
reros i se pare cã nu a reîntâlnit oameni plecaþi,
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E