Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

SEPTEMBRIE 2010 9
„Eu ºtiu cã Dumnezeu a trimis pe pãmînt
un singur POPA’S”
Gheorghe PÂRJA
26 iunie 2009. Timiºoara - în atelierul maestrului ªtefan Popa POPA’S. Mãrturisesc cã
am dorit foarte mult sã-l întâlnesc. Îi ºtiam marile performanþe, stãri unice în
biografia sa artisticã. Prin intermediul fratelui meu de Golgotã liricã, poetul ºi
academicianul Adam Puslojic ºi a prietenului Alexandru Peterliceanu, în contextul
unor evenimente literare de la Timiºoara, Domnia Sa a binevoit sã mã primeascã ºi
chiar sã fie de acord cu acest di a log. A fost o întâlnire spontanã, eu m-am pregãtit
din mers, dar m-am inspirat puþin din mãiestria sa de a fi cos mic de spontan. În
Franþa, André Baur scria despre ªtefan Popa Popa’S cã „este o forþã a naturii... este
singurul om care a fost cu patru secunde mai rapid decât calculatorul”. Este singurul
român care figureazã în Cartea Recordurilor.
Gheorghe Pârja: Domnule POPA’S, este
greu sã vã surprind într-o biografie, într-un
timp scurt, dar încerc sã vã provoc spre lume cu
câteva întrebãri. De când a început acest mi -
racol care se cheamã POPA’S ºtiut în lumea
mare Când v-aþi dat seama Cât a fost ome -
nesc, cât divin
ªtefan Popa POPA’S: Ar trebui sã rãs -
pund la acest set de întrebãri sub douã aspecte:
aspectul divin, ºi mã bucur cã aþi subliniat treaba
aceasta ºi aspectul pe care îl are orice art ist care
creeazã, realizeazã dar men tal este subconºtient.
El devine conºtient când revelaþia se realizeazã
sutã la sutã, iar divinitatea începe sã-ºi punã
amprenta. Pentru cã foarte puþin se vorbeºte
despre acest lucru. Fiecare individ de pe pãmânt
are o istorie proprie ºi care încearcã sã aibã
amprenta lui Isus Hristos. Din pãcate, unii sunt
conºtienþi de acest lucru, alþii nu sunt conºtienþi.
Mi-ar plãcea sã cred cã sunt acel individ având
revelaþia de la 43 de ani ºi cã sunt conºtient de
ceea ce fac.
Gh. P.: Aþi avut un model
ªt. P. P.:: Eu nu am avut nici un model.
Din pãcate nu am avut nici mãcar un idol al meu.
Pur ºi simplu, în momentul când francezii m-au
luat în fa milia lui Henri Coursaget, omul care a
cheltuit foarte mult cu mine, mi-a organizat ex -
po ziþii din Japonia pânã în Statele Unite, mi-am
dat seama cã se face o pregãtire a mea. ªi când se
juca cu mine - zic eu acuma - cã eu voi fi primit
la toþi ºefii de state, având doar 19 ani, pur ºi
simplu mã apuca râsul. Eu nu înþelegeam ce
pregãtesc dânºii ºi ce vor sã facã cu mine în
viitor.
Gh. P.: Cu cine v-aþi întâlnit prima datã
dintre ºefii de stat
ªt. P. P.: Eu mergeam des în regiunea Co -
gnac, unde fa milia Mitterand avea un domeniu.
Producea vinuri ºi coniac, fratele fostului pre -
ºedinte mã invita sâmbãta ºi duminica când ve -
nea Francois Mitterand ºi ne întâlneam acolo
toþi marii artiºti, actori, sportivi. Acolo l-am
cunoscut pe Vil las, mulþi dintre actorii ame -
ricani, francezi, oameni importanþi, oameni de
presã ºi aºa mai departe...
Gh. P.: Este un exerciþiu al libertãþii ca un
ºef de stat, ca Mitterand sã aibã asemenea des -
chi dere pentru artã
ªt. P. P.: El avea aceastã deschidere
pentru cã era influenþat de fratele ºi de tatãl lui,
pe atunci trãia ºi tatãl lui (1980). Era un om cu o
deschidere extraordinarã faþã de lumea cul tu -
ralã. Dacã mã gândesc bine la acea dedicaþie pe
care mi-a dãruit-o cu mulþi ani în urmã, spunea
cã aceste gesturi (caricatura pe care i-am ofe -
rit-o, sau portretul ºi albumul meu) l-au atins.
Înseamnã cã avea o anumitã sensibilitate pe care
nu o arãta la oricine.
Gh. P.: Genul dumneavoastrã de a picta -
caricatura - deranjeazã, supãrã, place este oare
F AMILIA ROMÂNÃ ªTEFAN POPA POPA' S
„Sunt foarte verticali aceºti oa meni din Nord, maramureºenii.”