Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

90 SEPTEMBRIE 2010
ÎN LUME
ROMÂNI
FAMILIA ROMÂNÃ
ºi creºtinism, între „pãgânismul” greco-ro man
ºi creºtinism
I.M.: Am mai rãspuns la aceastã întrebare,
recunoscând întotdeauna sincer, cãci doar Pro -
nia Cereascã ar fi rãspunzãtoare de ceea ce pri -
mim fiecare! Dar cum n-am studii teologice,
doar numai prin bun simþ ºi bunã creºtere pot sã
afirm, cu deplinã credinþã, cãci ºi atunci când
pornesc a scrie, aºtept mai întâi dezlegarea în -
dem nului, chemãrii interioare, ºi numai atunci
reuºesc a scrie, desigur dupã puterile mele, dar
fãrã a mã gândi la ceva epopeic sau la a statua
vreo anume grav i tate sen a to rialã! Spre exem -
plu, cartea mea re centã, Bunã ziua, bade Ioane
are tendinþa sa þãrãneascã, cu toate înþelep ciu -
nile folclorului nostru românesc, care mã ini -
þiazã în „a coase marginile destrãmate” ale vieþii
de zi cu zi!
Vorbind despre acea metaforicã punte de
legãturã, între zalmoxianism ºi creºtinism, cât
mai ales despre acele origini ºi tradiþii de si -
hãstrie ºi cult monahal practicate, observãm o
continuitate sa cralã spe cificã Daco-Geþilor.
Ast fel, izvoarele credinþei noastre creºtine Orto -
doxe îºi au rãdãcini adâncite în istoria formãrii
Neamului, este o religie vie, nu a apãrut aºa, pe
un gol oarecare, Apostolul Sfânt Andrei, Pa -
triarh ºi Întemeietor al Bisericii Constan ti no -
politane, ºtia despre faima ºi bunãstarea vechii
Dacii, atunci când ºi-a început misiunea de
creºti nare a daco-geþilor. Nici viitorii împãraþi ai
Romei antice nu erau prea liniºtiþi de ve ci nã -
tatea lor cu un stat dacic, puternic eco nomic ºi
militar, aºa cum era Statul lui Burebista ºi al lui
Decebal. Cu toate legiunile lor militare ºi zeitã -
þile lor pãgâne (zeitãþi pe care le-au avut ºi
grecii) - nu au zdrobit acest Neam dacic. Dim -
potrivã, prin certurile interne de tot felul mai
ales pentru putere, se ajunge la scindarea Impe -
riului ro man în douã: Imperiul Ro man de Apus
ºi Imperiul Ro man de Rãsãrit, ultimul cunoscut
ºi sub numele de Imperiul Bizantin.
A.B.: Care credeþi cã ar fi cele dintâi
mãsuri ce ar trebui luate, ca într-o casã care
arde, pentru a salva ceea ce meritã salvat în
sistemul educaþional din România, ºi sã nu se
mai zicã, precum zice actualul nostru pre ºe -
dinte, cã „sistemul de învãþãmânt românesc e
prost. Sau vor fi voind ei sã fie prost ºi tot mai
prost, pentru cã peste cei fãrã de ºcoalã mai
uºor „domneºti”! Prin ce anume ar fi, de e -
xem plu, învãþãmântul din Aus tra lia, su pe rior
celui românesc
I.M.: Stimate Domnule Profesor Adrian
Botez, poate cã nu sunt eu cel mai în mãsurã a
face aprecieri ºi a da îndrumãri sistemului edu -
caþional din România, cu atât mai puþin a cântãri
valoarea pol i ticã, în discursurile prezidenþiale,
în condiþiile în care azi nici „mama sãrãciei” nu
mai înþelege ce se vrea, ce viziuni educaþionale
de viitor au politicienii Terrei, în gen eral. Or -
dinea fireascã se înfãþiºeazã asemenea unui val
spumos de mare, ce tot vine ºi iar se retrage, fãrã
a ieºi însã din albia sa veche, aºa ºi unii oameni
în lumea veºnicelor lor interese de îmbogãþire
ac ceptã minciuna ºi dezumanizarea. Fiind de
fapt vorba tocmai de acel efect datorat, cum bine
sesizaþi, slãbirii calitãþii sistemului de educaþie,
la un mo ment dat. Dar lipsit de inteligenþã ro -
mânul nu este, tinerii români, elevi ºi studenþi,
dovedesc suficientã „materie cenuºie”. Doar sã
dea Dumnezeu sã pãtrundã ºi în viaþa pol i ticã
româneascã asemenea tineri, care sã punã preþ
pe valoarea acestui popor harnic ºi supus ºi nu
pe cea a arginþilor, vânzãrilor de tot felul, in -
clusiv a identitãþii proprii... Dacã am înþeles eu
bine întrebarea, referitor la învãþãmântul din
Aus tra lia, comparativ cu cel din România, atun -
ci pot spune cã atât dascãlii, profesorii de liceu,
cât ºi universitarii români - nu sunt cu nimic mai
prejos la pregãtirea ºi ca pac i tate profesionalã,
aspectul de superioritate ar consta, even tual, în
faptul cã învãþãmântul aus tra lian nu e sub o
apãsãtoare ºi continuã politizare, la fiece mo -
ment.
A.B.: Cum se þine cultura în Aus tra lia
Cã, pe la noi, artiºtii am ajuns ultimii milogi…
A fi „sponsorizat” echivaleazã, de cele mai
multe ori, cu „a cerºi”.
I.M.: Dragã Profesore, ca oriunde, ºi pe la
noi, cultura este ca o fatã frumoasã, dar sãracã.
De fapt, întrebarea asta e tot mai frecventã
în interviurile devenite la moda în ziua de azi,
dar când vorbim de cultura aus tra lianã, trebuie
sã amintim câte ceva ºi despre forma de consti -
tuire a însuºi statului aus tra lian, care are o struc -
turã etnicã atât de bogatã, încât aproape cã nu
ex istã þarã din lume din care sã nu fi emigrat
câteva familii. Deci, Aus tra lia e o þarã nãscutã
pe principiul de imigrãri, poate uni ca þarã din
lume, grãdina Edenului, unde adevãratul multi -
cul tur al ism corespunde definiþiei. Libertatea
ma n i festãrilor culturale etnice e asiguratã prin
legile Statului.
Guvernul aus tra lian îºi prevede un fond
financiar pentru culturã ºi arte, distribuind, prin
Ministerul Culturii, fondurile alocate fiecãrei
comunitãþi etnice, pentru a-ºi organiza festi va -
luri culturale, pentru editarea de ziare ºi reviste,
în limba proprie, staþii de ra dio ºi televiziune.