Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SEPTEMBRIE <strong>2010</strong> 49<br />
activ. Or, Pãrintele Fe lix, ca seminarist, a fost<br />
cuprins de euforia ce-i înflãcãra pe adolescenþii<br />
care cântau cântece legionare, dar n-a fost un<br />
legionar în sensul propriu-zis al cuvântului. Mai<br />
doreau, apoi, sã-l de ter mine sã recunoascã cã a<br />
fost prieten cu o seamã de oameni deosebiþi,<br />
legionari sau nu, cu care avea aceleaºi idealuri<br />
frumoase, aºa încât cercul cunoscuþilor sãi cu -<br />
prinde nume de rezonanþã ca pãrinþii Ro man<br />
Braga, Adrian Fãgeþeanu, Sandu Tu dor, domnul<br />
Grigore Zamfiroiu ºi alþii. Ceea ce-i neliniºtea<br />
cel mai rãu pe anchetatori era faptul cã la adu -<br />
nãrile duhovniceºti clan des tine ale „Rugului<br />
aprins” de la Mãnãstirea Antim veneau ºi foarte<br />
mulþi tineri, lãudabil fiind faptul cã pãrinþii du -<br />
hovniceºti se interesau de ei, în pofida tuturor<br />
interdicþiilor sistemului.<br />
Ce se discuta la aceste întruniri clan des -<br />
tine ne spune tot Pãrintele Fe lix: „Când eu am<br />
luat parte, am constatat cã grupul de studenþi ºi<br />
celelalte persoane erau pregãtite din punct de<br />
vedere religios – spir i tual. Acestora li se fãcea<br />
de cãtre Sandu Tu dor, Sofian Boghiu, Ben e dict<br />
Ghiuº ºi Dumitru Stãniloae, o întreagã iniþiere,<br />
cãci ei luau cuvântul ºi le citea celor prezenþi o<br />
serie de fragmente din Sfânta Sripturã, Pateric,<br />
Filocalie ºi Viaþa Lui Iisus. De asemenea, li se<br />
recomanda o serie de materiale, din acestea e -<br />
nunþate, pe care sã le citeascã ei”. Aºa, de pildã,<br />
a stârnit o mare furie din partea torþionarilor,<br />
întrunirea din ianuarie 1958 – la care a participat<br />
mitropolitul pensionar Tit Simedrea ºi scriitorul<br />
Paul Sterian, pe lângã cei obiºnuiþi, iar la aceastã<br />
întâlnire monahul Sandu Tu dor a citit Acatistul<br />
„Rugului Aprins”.<br />
Pãrintele Fe lix a mai fost acuzat ºi de<br />
faptul cã asculta posturi de ra dio „duºmãnoase”<br />
regimului de democraþie pop u larã din R.P.R.,<br />
urmând ca pentru toate acestea Tribunalul Mi -<br />
litar al Regiunii a II-a Militare, prin Sentinþa nr.<br />
125 din 8 Noiembrie 1958, sã îl condamne pe<br />
„Fe lix Dubneac la 16 (ºaisprezece) ani muncã<br />
silnicã ºi 10 (zece) ani degradare civilã”. Prin<br />
graþierea gen eralã din 1964 devine liber, ca mul -<br />
þi alþii, ºi Pãrintele Fe lix Dubneac. Ajunge apoi<br />
în S.U.A., unde îºi desfãºoarã cu multã râvnã<br />
misiunea de duhovnic ºi cea de pictor bisericesc<br />
la Mãnãstirea „Sfântul Apostol Andrei” din De -<br />
troit.<br />
***<br />
Mi se pare cã pentru gen eraþiile tinere,<br />
care nu au trãit ororile comunismului, aceste<br />
mãrturii nu spun mare lucru. Noi suntem con -<br />
vinºi cã, dacã mai avem astãzi o spiritualitate<br />
serioasã, o avem datoritã acestor bãtrâni du -<br />
hovnici cuminþi ºi minunaþi.<br />
Parcurgând viaþa ºi biografia acestor pã -<br />
rinþi constat, cu uimire ºi admiraþie, tãria lor de<br />
caracter ºi verticalitatea cu care au fost înzestraþi<br />
aceºti contemporani ai noºtri în faþa cãrora noi<br />
nu suntem altceva decât niºte oameni supuºi<br />
vremurilor acestui veac.<br />
Locul duhovnicesc al românilor<br />
din Sfântul Munte Athos - Schitul Prodromu<br />
Nevrednic fiind, m-a învrednicit<br />
Dum nezeu de am ajuns - pentru a<br />
ºaptea oarã - în Sfântul Munte, în<br />
prima sãptãmânã a sfântului ºi marelui post un -<br />
de, pe lângã celelalte mãnãstiri am vizitat, bine -<br />
înþeles, ºi Schitul Românesc Prodromu. Citim în<br />
Istoria Mãnãstirilor Athonite, alcãtuitã din 10<br />
tomuri de Irinarh Schimonahul (1845-1920) ºi<br />
pãstratã cu evlavie printre cele 200 de ma nu -<br />
scrise ºi 5000 de vol ume tipãrite din biblioteca<br />
Schitului Românesc Prodromu, aceastã mi nu -<br />
natã istorisire: „Pe la anul 1337, cuviosul Marcu,<br />
ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul - care-ºi<br />
avea locuinþa (chilia) deasupra mãnãstirii Marea<br />
Drd. Stelian GOMBOª<br />
Lavrã - pe dealul ce se numeºte Palama, cã într-o<br />
noapte, ieºind din chilie ºi stând la rugãciune, a<br />
vãzut în partea dinspre rãsãrit - la locul ce se<br />
numeºte Vigla, o doamnã ºezând pe un tron<br />
precum cele împãrãteºti, înconjuratã fiind de<br />
îngeri ºi de sfinþi care tãmâiau împrejur, cântând<br />
ºi închinându-se împãrãtesei a toate - adicã Mai -<br />
cii Domnului - Ocrotitoarea Sfântului Munte. ªi<br />
întrebând cuviosul Marcu pe Sfântul Grigorie -<br />
stareþul sãu, ce va fi însemnând oare aceasta, i<br />
s-a tâlcuit cã Maica Domnului doreºte ca «în<br />
timpurile mai de pe urmã» sã se ridice în acele<br />
pãrþi un locaº dumnezeiesc spre slava Sfinþiei<br />
Sale”. Este tocmai locul pe care avea sã se ridice<br />
F AMILIA ROMÂNÃ SPIRITUALITAT E