Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

112 SEPTEMBRIE 2010
de pretutindeni
publicaþie a românilor
FAMILIA ROMÂNÃ
plecat la studii în Franþa, pentru ca mai apoi sã
ajungã sã lucreze pentru BERD (Banca Eu ro peanã
pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare) în Londra, di -
vizia de infrastructurã. Dupã mai multe ex pe rienþe
de muncã internaþionale, Bogdan Patriniche con -
duce o instituþie bancarã din Londra, Ori gi nation
East ern Eu rope at the Na tional Bank of Greece In -
ter na tional (NBGI). Este guvernatorul unei uni -
ver sitãþi din Marea Britanie ºi a iniþiat o or ga -
nizaþie de caritate, Romanian Education Trust,
care finanþeazã românii acceptaþi la primele zece
MBA-uri (Mas ter of Busi ness Ad min is tra tion) din
Europa.
„România dupã plecarea elitelor, o casã
cu obloanele trase” / Anca Simionescu
Evenimentul zilei, 9 au gust 2010,
www.evz.ro
Din aceastã toamnã, TVR Cul tural va in tro -
duce în grilã „Destin în exil”, o emisiune despre
personalitãþile româneºti care au pãrãsit þara ºi au
devenit nume mai cunoscute în strãinãtate decât
acasã. Gazda emisiunii, Mihaela Crãciun, este cu -
noscutã ca realizator al emisiunilor „Articolul 7”
ºi „Seratele lui Iosif Sava”. „Mi-am fãcut un crez
pro fe sional din a con tinua sã aduc în arhiva Te -
leviziunii Române valorile uitate ale diasporei ro -
mâneºti. ªi, de ce nu, în conºtiinþa publicului
ro mân”, spune Mihaela Crãciun. Lorenz Nãs tu -
ricã, concert-maestrul Orchestrei Filarmonicii din
München, bine- cu noscutul Neculai Constantin
Mun teanu, Lu cia Tibre, consilier pe servicii co -
munitare la pri mãria din Auckland, Noua Zee -
landã, Marinel ªtefãnescu, considerat unul dintre
cei cinci mari coregrafi ai Italiei, sunt doar câteva
nume de români apreciaþi în Occident.
Prima Bisericã Ortodoxã Românã
în Ot tawa – Gatineau
Agenþia de ºtiri Ba sil ica, 10 au gust 2010,
www.ba sil ica.ro
Membrii Parohiei ortodoxe române Sf. Ma -
ria din Gatineau - Que bec, Can ada, au participat
du minicã, 8 au gust 2010, la slujba de Te-Deum
oficiatã cu ocazia trecerii locaºului de cult în pro -
prietatea parohiei. Clãdirea fostei biserici ca to lice,
construitã în 1945, situatã în strada St. Jean Bosco
nr. 45, a fost cumpãratã de cãtre enoriaºi de la
domnul Marcelin Chaumont. Aceasta in clude, pe
lângã locaºul de cult, o salã comunitarã aflatã la
subsol. Pãrintele Teofil Arsene, preotul paroh, a
precizat cu acest prilej: „Mulþumim tuturor celor
care prin post, rugãciune ºi prin donaþii bãneºti au
contribuit la realizarea acestui vis, de a ctitori
primul locaº de cult ortodox românesc din re -
giunea capitalei federale a Canadei”, informeazã
ro mar ch.org.
Maria a fu git în Can ada dupã un veac.
De singurãtate. Românca Maria Ruican,
care va împlini 100 de ani sãptãmâna
aceasta, a mãrturisit pentru EVZ cã este
fericitã în Can ada, alãturi de fa milia ei /
Dan Stancu
Evenimentul zilei, 16 au gust 2010,
www.evz.ro
„Eu nu vin în Can ada. Mã descurc singurã”,
spunea, la vârsta de 87 de ani, Maria Ruican, care
pe 26 iunie a obþinut rezidenþã permanentã ºi lo -
cuieºte cu fa milia în capitala Ot tawa. Evenimentul
de acum aproape douã luni a adus cazul româncei
în atenþia presei canadiene, care a admirat curajul
bãtrânei de a-ºi pãrãsi þara na talã la o vârstã înain -
tatã. Nãscutã pe 20 au gust 1910, în Drobeta
Turnu-Severin, croi toreasa Maria Ruican a trãit în
Bucureºti de la 21 de ani ºi a fost nevoitã, de multe
ori, sã se descurce singurã. Soþul, croitor ºi el, i-a
murit la 49 de ani, aproape întreaga familie a
emigrat în Can ada dupã evenimentele din de cem -
brie ’89 ºi, cu toate acestea, femeia nu a vrut multã
vreme sã plece din România. Maria nu e surdã,
cum a scris publicaþia canadianã „The Ot tawa Cit -
izen”, ºi nici nu a ajuns în Can ada anul acesta, cum
au scris unele ziare din România. Maria are însã
ceva deficienþe de auz, acesta fiind ºi unul dintre
motivele pentru care fa milia a decis sã o aducã în
Can ada, la sfârºitul anului 2006. A plecat din
apartamentul din Bucureºti pentru cã se sãturase
de singurãtate, nu din cauza sãrãciei sau „din cau -
za lui Bãsescu”, ne zice, prin telefon, Denisa
Geor gescu, nepoata Mariei Ruican. „Nu mai
auzea bine ºi vedea cã îi este din ce în ce mai greu.
Am convins-o, în cele din urmã, sã vinã la noi”,
adaugã Denisa Georgescu. Maria aºteaptã lângã
receptor sã ne spu nã cât de fericitã este lângã ai
sãi. „Bursuc”, cum o alintã nepoata, ºi-a regãsit
bucuria de trãi ºi asta se simte în vocea ei. „E bine
în Can ada cã sunt lângã copii. Dincolo nu mai am
pe nimeni”, spune bãtrâna.
Românii din strãinãtate, victimele
politicii externe fãcute în genunchi /
Carmen Pleºa
Jurnalul naþional, 16 au gust 2010,
www.jurnalul.ro
Fraþii din di as pora, obligaþi sã su pra vie þu -
iascã din resturi ºi pomeni, în timp ce minoritãþile
din România se bucurã de milioane de euro. An -
chetaþi, terorizaþi, lãsaþi fãrã ºcoli ºi fãrã biserici...
Acesta este tratamentul de care se bucurã românii
aflaþi la graniþele þãrii din partea statelor în care
trãiesc. Iar cel care vine sã punã bomboana pe
colivã este chiar statul român, care are grijã sã
ofere bugete ge neroase minoritãþilor de pe te ri -
toriul României, iar pe românii din afara graniþelor