Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SEPTEMBRIE <strong>2010</strong> 65<br />
mat, profesor, ziarist, grafician, arhivist, arhi -<br />
tect, tipograf. Este recunoscut ca organizator al<br />
învãþãmântului din Moldova (1813 – 1849), al<br />
Seminarului de la Socola (1820), al primei ªcoli<br />
primare de fete (1841). A pus bazele învã þã -<br />
mântului politehnic la Iaºi ºi a Institutului lito -<br />
grafic (1832). La iniþiativa sa ia fiinþã în 1836<br />
Conservatorul filarmonic-dra matic.<br />
Pe cale de consecinþã, pentru toate con -<br />
tribuþiile sale în acest domeniu, este considerat<br />
unul dintre întemeietorii miºcãrii teatrale ºi mu -<br />
zicale româneºti. Vârful realizãrilor sale a fost<br />
Ac a de mia Mihãileanã, instituþie inauguratã în<br />
1835.<br />
Este deschizãtor de drumuri ºi în do me -<br />
niul presei româneºti, fiind apreciat ca înte me -<br />
ietor al presei în Moldova, prin editarea publi -<br />
caþiei Albina româneascã (1829) dar ºi a unor<br />
foi sãteºti, calendare, almanahuri, suplimente º.a.<br />
S-a preocupat ºi de recuperarea istoriei în<br />
maniere diferite, prin strângere de informaþii,<br />
Limba româneascã<br />
Mult e dulce ºi frumoasã<br />
Limba ce-o vorbim,<br />
Altã limbã-armonioasã<br />
Ca ea nu gãsim.<br />
Saltã inima-n plãcere<br />
Când o ascultãm,<br />
ªi pe buze-aduce miere<br />
Când o cuvântãm.<br />
Românaºul o iubeºte<br />
Ca sufletul sãu,<br />
Vorbiþi, scrieþi româneºte,<br />
Pentru Dumnezeu.<br />
Fraþi ce-n dulcea Românie<br />
Naºteþi ºi muriþi<br />
ªi-n lu mina ei cea vie<br />
Dulce vieþuiþi!<br />
De ce limba româneascã<br />
Sã n-o cultivãm<br />
Au voiþi ca sã roºeascã<br />
Þãrna ce cãlcãm<br />
Limba, þara, vorbe sfinte<br />
La strãmoºi erau;<br />
Vorbiþi, scrieþi româneºte,<br />
Pentru Dumnezeu!<br />
(George Sion)<br />
documente, artefacte, prin scrierea de articole,<br />
prin versificãri etc..<br />
În literaturã este considerat „întâiul so -<br />
netist român” (G. Cãlinescu). Tra duce ºi adap -<br />
teazã piese de teatru din literatura altor popoare,<br />
organizând ºi primele reprezentaþii teatrale în<br />
limba românã (1816). În poezie abordeazã toate<br />
genurile ºi speciile: sonete, elegii, ode, imnuri,<br />
meditaþii, sat ire, balade, fabule, epigrame, ver -<br />
sificã legende istorice cunoscute în popor. Este<br />
gratulat de istoricii literari ºi cu titlul de cre ator<br />
al mitologiei literare româneºti de inspiraþie fol -<br />
cloricã în poezia sa epicã. Cultivã cu perse -<br />
verenþã ºi patos poezia pa tri oticã ºi nuvelele isto -<br />
rice. Pionier al picturii româneºti ºi iniþiator al<br />
învãþãmântului ar tis tic în ºcolile moldoveneºti.<br />
ªi-a închinat întreaga viaþã ºi operã sim -<br />
þirii româneºti, limbii române, þãrii sale, popo -<br />
rului român, pãmântului strãbun, spiritului au -<br />
ten tic, românesc, propãºirii ºi emancipãrii nea -<br />
mului. Exemplul sãu este modelator ºi an i ma tor,<br />
provocator ºi mobilizator pentru toate spiritele<br />
româneºti ulterioare, pânã ºi în zilele noastre.<br />
GEORGE SION (1822-1892), me mo ri -<br />
alist, poet, dramaturg, traducãtor, mil i tant pa -<br />
ºop tist, membru de onoare al ASTREI, membru<br />
al Academiei Române. Este cel mai autodidact<br />
intelectual român din toate timpurile, neavând<br />
atestate decât douã clase, la Liceul Sf. Sava din<br />
Bucureºti, dar beneficiind de instruirea pe care<br />
i-o acordã un „învãþat” dascãl grec, româna ºi<br />
greaca fiindu-i lim bi materne.<br />
Tra duce din greacã ºi francezã, scrie peste<br />
o sutã de fabule, publicate în 1869, are o bogatã<br />
creaþie liricã, poeziile sale fiind de mare interes<br />
pentru toþi trãitorii în spirit naþional, chiar dacã<br />
de mai mic interes pentru istoricii literaturii ro -<br />
mâne (Titu Maiorescu, G. Cãlinescu, Al. Piru).<br />
Este foarte apreciat ca memorialist, volumul<br />
F AMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORI E