Nr. 3(38), 2010, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

80 SEPTEMBRIE 2010
CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI
(Kiev), care confirmã cã pe teritoriul balcano-romanic sau ro mano- ori en tal existã o singurã
limbã neolatinã – româna ºi în aceastã zonã a rãmas o singurã limbã romanicã – româna
sunt trecute cu vederea de cãtre oficialitãþi, care fac trimitere directã la Constituþia Moldovei.
Menþionãm cã afirmaþiile celor ce susþin existenþa a douã lim bi (româna ºi moldo -
veneasca) sunt extrem de contradictorii. Încercând sã respecte oarecum criteriile ºtiinþifice
de clasificare ºi vorbind despre înrudirea geneticã a limbilor romanice, la capitolul limba
românã / limba moldoveneascã exemplele sunt absolut identice, dacã nu vom lua în
considerare doar alfabetul pe care îl între buinþeazã: chirilic (în prezent folosit doar în zona
Transnistriei), pentru aºa-zisa limbã moldoveneascã, ºi latin, pentru limba românã.
Lingvistul ital ian, Carlo Tagliavini, în amplul sãu studiu „Originile limbilor romanice”,
face o amplã analizã a lucrãrilor lingviºtilor sovietici, evidenþiind contradicþiile existente ºi
propune o clasificare modernã a limbilor romanice în baza particularitãþilor lingvistice ºi
genetice, analizând ºi conjunctura politicã în care a apãrut etnonimul de „limba mol -
doveneascã”. Savantul constatã cã pe teritoriul balcano-romanic (balcano-ori en tal) existã o
singurã varietate neolatinã – limba românã.
Carlo Tagliavini este un romanist cu profunde cunoºtinþe de limba românã, cu con -
tribuþii considerabile ºi în domeniul balcanisticii, în spe cial a limbii alba neze ºi a raporturilor
albano-române, a limbii române, mai ales în domeniile lexicologiei ºi a istoriei limbii. A
cercetat limba vechilor Psaltiri în limba românã ºi a influenþelor slave asupra ei. Cartea lui,
„Originile limbilor romanice”, este o lucrare de referinþã, una dintre cercetãrile de seamã ale
limbii române, un im por tant in stru ment de lucru pentru publicul ºtiinþific larg ºi de afirmare
a adevãrului ºtiinþific, este o lucrare care indicã ºi limitele bunei cuviinþe în ºtiinþã, istorie ºi
lingvisticã.
Un alt nume im por tant în cercetarea limbii române ca limbã romanicã este A.
Armbruster, care a demonstrat cã nucleul fun da men tal al limbilor neolatine, atât în ceea ce
priveºte tezaurul lex i cal, cât ºi structura gramaticalã a limbii române este de origine latinã.
Termenii de limbã valahã sau limbã moldo ve neascã, care au circulat la diferite popoare ºi
în diferite perioade istorice nu demonstreazã existenþa mai multor lim bi, ci definesc doar o
tradiþie istoricã.
În virtutea acestui adevãr ºtiinþific, vã rugãm respectuos sã urgentaþi discu tarea în
Parlamentul R. Moldova a acestei probleme vitale pentru Neamul nostru, sã restabiliþi
adevãrul ºtiinþific ºi sã adoptaþi ca limbã oficialã – limba românã."
„Zilele Uzdinului” – ediþia a II-a
FAMILIA ROMÂNÃ
O manifestare cul turalã de amploare
În perioada 28-31 iulie, la Uzdin, SLA
„Tibiscus” a organizat în incinta complexului
cul tural „Casa Româneascã”, ediþia a II-a a „Zi -
lelor Uzdinului”, manifestare cul turalã de am -
ploare, care s-a bucurat de o numeroasã prezenþã
a oamenilor de culturã de la noi ºi din România
(Cluj Napoca, Câmpia Turzii, Timiºoara, Baia
Mare, Chelinþa, Moldova Veche, Reºiþa, Dro -
beta Turnu Severin, Fãget, Lugoj, Târgoviºte,
Rãcari, ªopotul Vechi, Bãnia, Bocºa, Bãile Her -
culane º.a.).
ªirul man i festãrilor a început miercuri, 28
iulie, când, sub genericul Ni-i dor de Dvs. Dom -
nule Lifa, au fost depuse jerbe de flori de cãtre
membrii SLA „Tibiscus” la mormântul distin -
sului om de culturã, poet, folclorist Gheorghe
Lifa (1929-2006), precum ºi la învãþãtorul Petru
Vasile BARBU
Mezin, ambii fiind fondatorii societãþii „Ti bis -
cus”. Un cuvânt de pioasã aducere aminte despre
regretatul prof. Gh. Lifa a fost rostit de cãtre sub -
semnatul, preºedinte al SLA „Tibiscus”.
Pe tot parcursul lunii iunie, imediat dupã
încheierea anului ºcolar, copiii de ºcoalã
gen eralã au fost învãþaþi de cãtre prof. Dan iel
Susa, unele jocuri vechi, toate aproape dispãrute
sau pe cale de dispariþie. Astfel, au fost scutite
de patima uitãrii jocuri precum: Ipiciopa,
Necabie, D-an orbãþu, Sãritoaria, D-an patru
focuri, D-an chip, D-an molãritu, Capra noauã.
În to tal, 30 de copii din Uzdin, Vârºeþ ºi
Zrenianin au învãþat aceste jocuri de odinioarã ºi
deja au început sã le prac tice.
Joi, 29 iulie la Galeria „Torna, torna fra -
tre” a avut loc vernisajul expoziþiei de fotografie
ar tis ticã Ochi dincolo de curcubeu a lui Trifu
ªoºdean ºi Dan iel Susa.