11.07.2015 Views

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Maniera neagră ( mezzotinto )Fig. 50. Proce<strong>de</strong>ul <strong>de</strong> gravare în mezzotintaşi sculele aferente.Fig. 51. Abraham Blooteling. “Ceres”. 1676.Mezzotintă. Galeria Schab, New York.U.S.A.Fig. 52. Abraham Blooteling. <strong>de</strong>taliu.“Ceres”.1676. Mezzotintă. Galeria Schab, New York.U.S.A.100Tipul <strong>de</strong> figurare cu rostul <strong>de</strong> a sugera materialitatealumii vizibile, specific manierei mezzotinta este asemănător cucel practicat în pictura <strong>de</strong> tip baroc. Este vorba <strong>de</strong> realizareaunor variaţii tonale în absenţa unor formule <strong>de</strong> a obţine griuriprin linii haşurate.Aspectele privind redarea volumelor, a perspectivei şia <strong>de</strong>finirii formei prin jocul <strong>de</strong> umbre şi lumini, se rezolvă fieprin folosirea contrastelor puternice fie prin gradare nuanţată,aproape imperceptibilă, a griurior intermediare.Maniera neagră presupune cunoaşterea foarte precisă atehnicii <strong>de</strong> redare a perspectivei, a efectelor fizice şi vizuale alereflexiei şi refracţiei luminii, precum şi a umbrelor. Exact ca şiîn pictură, maniera neagra (mezzotinta) <strong>de</strong>fineşte obiectele înspaţiu fără existenţa unei linii <strong>de</strong> contur, doar prin contrastul <strong>de</strong>lumină dintre obiectul redat şi fundal.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic (Fig. 50) este un tip <strong>de</strong> <strong>gravură</strong>care necesită multă atenţie şi multă răbdare. Placa <strong>de</strong> metal seprepară cu un instrument special (rom. leagăn, eng. roker) cuzimţi care printr-o rotire înainte şi înapoi produce prin presarenişte cavităţi sub formă <strong>de</strong> puncte. Densitatea acestor cavităţiitrebuie să fie cât mai mare pentru ca prin imprimare, să rezulteo suprafaţă catifelată, <strong>de</strong> un negru profund. Prin presarea saurăzuirea acestor cavităţi cu un răzător sau brunisor, gravorulreduce adâncimea <strong>de</strong>presiunilor, astfel încât ele vor reţine maipuţină cerneală şi, ca atare, vor realiza tonuri mai <strong>de</strong>schise.Gravorul produce treptat zone <strong>de</strong> retenţie a cernelei din ce înce mai puţin adânci, pentru tonurile din ce în ce mai <strong>de</strong>schise.În cele din urmă, lustruieşte porţiunile ce urmează să re<strong>de</strong>are<strong>de</strong>a suprafeţe albe, în raport cu starea originară neatinsă aplăcii. După terminarea acestui proces, placa rămâne acoperităcu o textură produsă manual, <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni minuscule, a căroradâncimi variază în funcţie <strong>de</strong> tonalitatea dorită.Imprimarea se face la fel ca în celelalte tehnici <strong>de</strong> <strong>gravură</strong>în adâncime.Maniera neagră sau mezzotinta este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong>spectaculoasă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al redării materialităţii. Dinpăcate, rezistenţa la tiraj este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mică, explicându-se astfelnumărul mic <strong>de</strong> a<strong>de</strong>pţi ai ei interesaţi <strong>de</strong> acest gen al gravuriiartistice.De cele mai multe ori, este folosită alături <strong>de</strong> sau chiarinserată între alte tehnici ale gravurii în adâncime, tocmaipentru a îmbogăţi materialitatea semnului gravat. Mult timp,maniera neagră sau mezzotinta a fost utilizată aproape exclusivpentru reproducerea picturilor, dar gama tonală bogată şi subtilăoferită <strong>de</strong> această tehnică i-a atras şi pe artiştii gravori, dispuşisă îşi sacrifice timpul şi truda necesare pregătirii plăcilor.Din imaginea stampei lui Abraham Blooteling (Fig. 51)realizăm cât <strong>de</strong> apropiată este maniera neagră, din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al semitonurilor figurate, <strong>de</strong> clişeul mo<strong>de</strong>rn fotografic.Structura texturii, datorată miilor <strong>de</strong> puncte componente, seaseamănă izbitor cu grain-ul fotografiei alb-negru, sesizabilcând aceasta este mărită.Florin STOICIU

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!