gravură - Universitatea Naţională de Arte

Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Ilustraţiela E.A. Poe, Corbul. 1875. Litografie. NewYork. Biblioteca publică, Astor, FundaţiaLenox şi Tilden. S.U.A.Fig. 82. Honore Daumier. “Scuzati-mă Domnule dacă vă deranjez puţin”,Bluestocking. 1844. Litografie. Galeria Naţională de Artă din Washigton,cretă sau creion, tehnica peniţei- litografia în peniţă, tehnicalaviului- litografia în laviu, tehnica aerografului- litografiacu suflătorul (crachis), maniera neagră. Au mai fost mimateşi tehnicile picturii de şevalet: ulei, tempera, aquarelă, pastelgravuracolorată, tehnica foto- fotogravura, cât şi pentru a rezolvamaterialităţile formelor figurate. După cum observăm, o pleiadăde artişti din perioada impresionistă şi din perioada modernăs-au servit de tehnica litografică pentru a realiza propriilelucrări, fără a mai fi constrânşi de dificultăţile care le impuneaucelelalte tehnici ale gravurii tradiţionale. Materialitatea, de dataaceasta este prezentă mai ales pentru a accentua stilul personalal fiecărui artist, evocând lucrările de şevalet. Litografia ca şitehnica gravurii în adâncime, aquaforte, a cunoscut aceeaşiistorie. Popularitatea litografiei în secolul al XIX-lea , a dus ladegradarea procedeului prin folosirea lui de către numeroşiamatori. A renăscut ca gen artistic în sine, odată cu folosireaei de către impresionişi şi mai apoi de către artiştii de marcăai secolului al XX-lea, în lucrările independente şi eliberate deservituţiile tiparului. Litografia a dezvoltat noi tehnici de tiparprecum metalografia sau offsetul, acesta fiind practic părinteletiparului modern.MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 79. Edgar Degas. “După baie”.(fragment) 1890. Litografie. 23 cm x 23 cm.Muzeul de Artă din Boston. S.U.A.Fig. 80. Vincent van Gogh. “Mâncătorii decartofi”. 1885. Litografie. 22 cm x 31 cm.Muzeul de Artă Modernă din New York.S.U.A.Fig. 81. Henri Matisse. 1869-1954. Le BoaBlanc. Litrografie. Muzeul de Artă Fogg,Universitatea Harvard, Cambridge, Mass.S.U.A.65