gravură - Universitatea Naţională de Arte

IV.1. Redefinirea marilor teme alematerialităţiiCap.IV. Înalta specificitate a gravurii ca răspuns latematica materialităţiiGravura a fost şi încă mai este considerată o tehnicăartistică de reproducere.Rolul acestei scrieri este acela de a sublinia nefiresculacestei mentalităţi iar pe de altă parte, de a demonstra că încursul istoriei imaginii vizuale, gravura a devenit şi s-a maturizatca un gen de artă de sine stătător.Aşa cum in pictură există tehnici determinate deanumite cerinţe de aplicativitate, slujite de tehnici specificede redare a materialităţii, precum pictura parietală, pictura alfresco, pictura al secco, pictura de şevalet, la fel se întâmplă şi însculptură, prin sculptura în lemn, sculptura în metal. Tot astfelşi în gravură s-au impus şi perfecţionat tehnici de figurare şi,implicit de redare a materialităţii ca: gravura în metal, gravuraîn lemn, gravura pe piatră gravura electrică, gravura virtuală.Putem spune că această ramură a izbutit să se impună înmănunchiul celor trei arte fundamentale, pictura, sculptura şigravura, ca un gen major (Fig. 1), folosindu-se de performanțelede limbaj a celor două ramuri pictura şi sculptura, pentru a-şi creapropriul drum spre indentificare ca gen artistic independent. Dela pictură a împrumutat limbajul bidimensional de exprimare,iar de la sculptură a preluat experienţa tehnicilor de incizare sigravare într-un material dur.Această fericită alăturare a făcut posibilă apariţia unornoi modalitaţi tehnice de redare a materialităţii înconjurătoare,printr-o reducere a semnelor fundamentale la linie șipunct. Motivul acestei severe selecţii la nivelul unor semnefundamentale, are două explicaţii. Pe de o parte semnele simplesunt uşor de gravat, iar pe de alta, ele sunt uşor de încerneluit şipot gira o suită de imprimări, fără alterarea geometriei iniţialea semnului incizat. Din acest moment putem spune că gravuras-a apropiat cel mai mult de expresia:“minimum de mijloace, maximum de expresie”.Gravorul, mai mult decât orice pictor sau sculptor trebuiesă analizeze realitatea inconjurătoare materială şi să poată să ofacă recognoscibilă cu ajutorul celor două semne grafice, linia şipunctul (Fig. 3).Dacă în cazul picturii sau sculpturii, instinctele defigurare ale artistului pot să se desfăşoare mimând prin culoareFig. 1. Enciclopedia Diderot & d’Alembert.“Gravura - Sculptura”Fig. 2.Florin Stoiciu. “Mask”. Litografiemanieraneagră. 40 cm x 30 cm.1995.Colecţie particulară. România139