gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

Cap.IV. Înalta specificitate a gravurii ca răspuns latematica materialităţiimici repetate ritmic pentru teren, o buclă simplă pentru păr,simbolul unei frunze repetat pe toată suprafaţa coroanei unuicopac etc.Pentru încercările de figurare a volumelor, în aceastăperioadă de început a gravurii, se apelează pentru început la unritm de linii paralele, drepte sau uşor curbe, de grosime egală,care delimitează forma către zona de umbră.Cel puţin raportat la performanţele uimitoare alegravurilor din secolele XVII-XVIII, marcate de o virtuozitatecare atinge uneori riscul unei perfecţiuni reci, acele primegravuri sunt stângace dar marcate de o expresivă sinceritate.Fig. 30. Hans Springinklee. “MaximilianPresented by His Patron Saints to theAlmighty”. Publicată în anul 1526.Xilogravură lemn în fibră. Muzeul de Artădin Boston. S.U.A.Fig. 31. Hans Springinklee. detaliu“Maximilian Presented by His Patron Saintsto the Almighty”. Publicată în anul 1526.Xilogravură lemn în fibră. Muzeul de Artădin Boston. S.U.A.154Promovarea unor perfecţionări în tehnicile dereprezentare aveau să se întâmple prin transferuri de rutinăartistică, prin preluarea din bagajul de îndemânări profesionaleale pictorului sau desenatorilor consacraţi.Marea temă a gravurii însă presupunea alegerea acelorsemne simple care să poată fi manevrabile pe volume din maimulte familii, care să poată fi îndesite sau rarefiate fără a-ţipierde însă indentitatea de semn primar după incizare.Tocmai această acurateţe a semnului garanta pe deo parte încerneluiri fără înecări şi, mai cu seamă, asiguraimprimări repetate şi egale între ele.Venind din sfera de profesionalism a desenului şi picturii,artiştii renaşterii au adus către gravură date ale experienţei lordin manevrarea tehnicilor de figurare.Astfel, linia ca element fundamental de limbaj, contura,delimita şi prin valoare, ajuta citirea volumelor. Chiar în situaţiaîn care, prin haşuri, construia griurile valorării, linia tindea săsugereze, prin curburile sale, creşterea volumului în spaţiu.Într-adevăr, în gri marcând o umbră, construit dinelemente liniare ce urmăresc rotunjimea formei, contribuie ladefinirea acesteia.În gravura renaşterii se configurează în acest fel o nouătehnică de figurare ce se folosea de linie ca element al definiriiformelor, nu numai ca un mijloc de delimitare în spaţiu.Era deci o modalitate de a oferi maximum de informaţiidespre acea formă cu un minimum de mijloace.Elementul cheie al acestei posibilităţi este următorul:semnele geometrice liniare, drepte sau curbe, care traduceaugriurile umbrelor, nu-şi părăseau subiectul ci urmăreau reliefulacelor volume, se plimbau pe curburile acestora, mângâiausuprafaţa lor.O modalitate sistematică de a pune în luminăFlorin STOICIU
performanţele specifice ale semnelor aparţinând domeniului,semne perfecționate ca inventar și expresie de-a-lungul istorieigravurii, ar trebui să plece de la modul în care rezolvă celetrei importante teme ale figurării: delimitarea, traducereavolumelor şi materialitatea.Toate aceste mari teme ale figurării le vom regăsi înmomentul lor de maximă ascensiune, în gravurile de secolXIX, unde nevoia de reprezentare a materialităţii este evidentăprin natura rolului lor social, de informare, în lipsa clişografiei.Practic este un fel de a realiza o fotografie, un instantaneu cumijloacele specifice gravurii.Sub aspectul redării materialității, performanțelegravurii sunt în această perioadă, de neegalat.Acesta este momentul în care servituţile cerute derolul de multiplicare, de tipar, apar în mod plenar. Cu toateaceste deziderate putem remarca faptul că imaginea gravatăsubstituită imaginii fotografice are totuși o căldură proprieoperei plastice.Chiar dacă s-a evidențiat de-a lungul secolelor, căgravura a fost un fel de cenuşăreasă a artelor majore precumpictura sau sculptura, din momentul apariției clișeografiei, ease desprinde de aceea condiţie, reuşind să se impună ca genartistic în sine.Fig. 32. Deutsche Illustrirte Zeitung.Xilogravura lemn în cap. 1889Fig. 33. Deutsche Illustrirte Zeitung. detaliu.Xilogravura lemn în cap. 1889Fig. 35. Deutsche Illustrirte Zeitung. detaliu. Xilogravura lemn în cap.1889MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 34. Deutsche Illustrirte Zeitung.Xilogravura lemn în cap. 1889155
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46:
şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48:
II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50:
Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52:
anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54:
Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56:
gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58:
În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60:
timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62:
Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64:
În 1722, germanul de origine franc
Page 65 and 66:
Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 67 and 68:
SerigrafiaEste tehnica de imprimare
Page 69 and 70:
Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72:
MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74:
Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78:
Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80:
nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82:
III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84:
În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86:
categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88:
Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90:
AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92:
Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94:
Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95 and 96:
Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 97 and 98:
Maniera verniului moale( eng. soft
Page 99 and 100:
Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102:
GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104: În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106: Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108: Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110: FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111 and 112: Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 113 and 114: Serigrafie - serigravurăAvem de-a
Page 115 and 116: evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118: categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120: Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122: categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124: 1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126: categoria tiparului electronicelect
Page 127 and 128: făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 129 and 130: categoria tiparului fotograficfotog
Page 131 and 132: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ133
Page 135: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ135
Page 138 and 139: Florin STOICIU
Page 140 and 141: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 160: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 165 and 166: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 169 and 170: În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172: calitate, acest lucru fiind făcut
Page 175 and 176: V.2. Cerneala tipografică, element
Page 181 and 182: spală cu benzină, devine şi mai
Page 187 and 188: GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190: GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192: GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194: GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196: GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198: OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200: SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201: VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205:
and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207:
econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209:
materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211:
the presence of printmaking also po
Page 212 and 213:
Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215:
Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217:
Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 218 and 219:
S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
Page 220 and 221:
Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223:
Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224:
V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229:
Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231:
Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?