gravură - Universitatea Naţională de Arte
gravură - Universitatea Naţională de Arte
gravură - Universitatea Naţională de Arte
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
înmănunchiere a tehnicilor <strong>de</strong> pictură pe zid sau a mozaicului,cu suportul arhitectural. Prezenţa concretă, prezenţa substanţeiplastice în acele alcătuiri este impresionantă, înălţătoare.Fig. 8. Cimabue. Madona, Îngerii şi Sf.Francisc.Fig. 9. Giotto. Jeluirea lui cristos(<strong>de</strong>taliu <strong>de</strong> frescă).1303-1305.CapelaScrovegni,PadovaFig. 10. Giovanni da Fiesole, zis Fra Angelico.1387-1455. Bunavestire (frescă). după 1437.Mînăstirea San Marco, FlorenţaFig. 11.Piero <strong>de</strong>lla Francesca. Battista Sforzaşi Ffe<strong>de</strong>rico da Montefeltro. Diptic. 1465-146634Duecento-ulPrin Cimabue, schematismul “manierei bizantine”îşi pier<strong>de</strong> din asprime, personajele sale, chiar înobilate <strong>de</strong> oanumită ţinută antică, încep să pulseze, să palpite <strong>de</strong> viaţă.Cu timiditate încă, mai <strong>de</strong>grabă cu o nobilă reţinere,<strong>de</strong>taliile morfologice şi vestimentare, încep să aibe raporturimai fireşti cu condiţia materială a vieţii.Trecento-ul FlorentinFigurarea în cazul lui Giotto este o continuare a<strong>de</strong>mersurilor lui Cimabue. Scenele se caracterizează prinprezentarea monumentală a figurilor izolate şi a<strong>de</strong>sea, prinrecurgerea la <strong>de</strong>corul arhitectural pentru a structura spaţiul.Personajele încep să aibă mimică şi să fie prezente într-omişcare expresivă, nefiind izolate niciodată <strong>de</strong> acţiunea la careiau parte.O bună măsură, cel puţin pentru spiritul nostru<strong>de</strong> creştini ortodocşi, stăruie în reprezentările sale, un<strong>de</strong>personajele evoluează <strong>de</strong>mn dar animate <strong>de</strong> trăiri interioare,fără efecte scenografice şi dramatice, atât <strong>de</strong> prezente în secoleleurmătoare <strong>de</strong> pictură religioasă apuseană.Qattrocento-ul FlorentinMateria, prin figurare, <strong>de</strong>vine imaterialăAcesta ar putea fi, în cea mai restrânsă formulare,explicaţia magiei exercitate <strong>de</strong> tablourile lui Fra Angelico.Acaparat în întregime <strong>de</strong> seninul său extaz mistic, pictorulizbuteşte să transmită puritatea sentimentelor religioase.Qattrocento-ul în UmbriaAceasta perioadă poate fi caracterizată printr-o artăstatică, impersonală, atemporală .Frumuseţea formelor pure, presimţită şi impusăpentru milenii <strong>de</strong> Platon, este un <strong>de</strong>clarat program esteticpentru Piero Della Francesca. Seducţia vizuală a formelor salepictate datorează mult înglobării formelor materiale curenteîn sintetice volume geometrice şi prea puţin prezenţei fizicea cărnii, stofelor, <strong>de</strong>corului... Detaliile morfologice terestre,proeminenţele nesemnificative ale volumelor, atributele preaconcrete ale texturilor, toate sunt topite şi aliniate unor formefundamentale, unui geometrism epurant, spiritualizat...Florin STOICIU