gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

OfsetFig. 86. Robert Rauschenberg. Kiesler.1966. Litografie ofset color. Muzeul de ArtăModernă din New York. S.U.A.Fig. 87. Robert Rauschenberg. detaliu.Kiesler. 1966. Litografie ofset color. Muzeulde Artă Modernă din New York. S.U.A.112 al artistului.Florin STOICIU
Serigrafie - serigravurăAvem de-a face în acest caz cu un element de marespecificitate: sita serigrafică, dintr-o ţesătură de fire de mătase,sintetice sau metalice. Procedeul de tipar se bazează pe faptulcă această sită devine clişeul tipografic, prin relaţia cernelii cuporţiunile libere sau obturate ale ţesăturii. Practic, elementeletipăritoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin carepoate trece, prin presare, o cantitate de cerneală sau culoarecătre suportul pe care se imprimă (Fig. 88).În acelaşi timp, elementele netipăritoare ale imaginiisunt formate din ochiurile acoperite cu vernis, emulsie foto,clei, şablon. Pentru realizarea sitei sau a şablonului serigrafic sefolosesc metode manuale sau fotomecanice, asemănătoare celorzincografice, litografice.Metode manualeSerigrafie cu şablonEste procedeul cel mai indicat pentru începători.Şablonul este în fapt un model în mărime naturală al unei forme,care serveşte la limitarea unor porţiuni din suprafaţă pe care seaplică o pastă colorată. Ca tehnică de sugerare a materialităţiisubiectului figurat este în mod categoric inoperantă, practicidentificarea acestuia se poate realiza numai printr-o siluetăcolorată egal. Desigur, în cazul manevrării în spaţiul decupat alşablonului cu un burete apăsat inegal, se pot obţine şi oarecarisemitonuri dar fără garanţia egalităţilor pe parcursul tirajului.În schimb, asemănător cu compoziţiile picturale decorative,există şansa potenţării efectului material, sub aspect senzorial,al raporturilor coloristice (Fig. 89).Un plus de prestanţă al semnului plastic poate fi realizatprin raporturi rafinate între tipul de cerneală şi hârtia folosită,cu texturi între lucios, mat, satinat, accidentat.Serigrafie cu vernis ( clei, lac ).Metoda negativă.Această metodă se bazează pe umplerea ochiurilor siteicu un vernis (lac), transformându-le astfel pe cele lăsate libere, însuprafeţe active (Fig. 90). Formele realizate vor prelua cernealaexact ca în cazul serigrafiei cu şablon. Figurile rezultate, în urmaimpresionării suportului, vor avea un contur liber, datorat înprincipal ductului pensulei îmbibată cu vernis sau clei, trasat cumâna.Metoda pozitivăEste metoda prin care desenul, executat cu o cretălitografică direct pe sită, printr-un procedeu tehnic, devinesuprafaţa activă, tipăritoare (Fig. 91). După depunerea materieigrase conţinută de creta litografiă, se unge sita cu un clei uşor,de peşte. Apoi, la uscarea cleiului, cu ajutorul unei cârpe deMATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 88. Principiul tehnicii serigraficeFig. 89. Théophile Steinlen “Pisica carestă”. detaliu. începutul secolului al XX-lea.Serigrafie în maniera şablonului în culori.Biblioteca Publică din Boston. S.U.A.Fig. 90. Metoda negativăFig. 91. Metoda pozitivă113
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46:
şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48:
II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50:
Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52:
anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54:
Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56:
gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58:
În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60:
timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62: Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64: În 1722, germanul de origine franc
Page 65 and 66: Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 67 and 68: SerigrafiaEste tehnica de imprimare
Page 69 and 70: Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72: MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74: Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78: Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80: nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82: III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84: În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86: categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88: Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90: AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92: Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94: Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95 and 96: Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 97 and 98: Maniera verniului moale( eng. soft
Page 99 and 100: Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102: GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104: În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106: Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108: Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110: FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111: Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 115 and 116: evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118: categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120: Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122: categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124: 1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126: categoria tiparului electronicelect
Page 127 and 128: făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 129 and 130: categoria tiparului fotograficfotog
Page 131 and 132: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ133
Page 135: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ135
Page 138 and 139: Florin STOICIU
Page 140 and 141: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 160: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 165 and 166:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172:
calitate, acest lucru fiind făcut
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
V.2. Cerneala tipografică, element
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
spală cu benzină, devine şi mai
Page 183 and 184:
Page 187 and 188:
GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190:
GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192:
GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194:
GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196:
GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198:
OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200:
SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201:
VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205:
and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207:
econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209:
materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211:
the presence of printmaking also po
Page 212 and 213:
Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215:
Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217:
Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 218 and 219:
S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
Page 220 and 221:
Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223:
Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224:
V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229:
Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231:
Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?