gravură - Universitatea Naţională de Arte

colorate ale realului, avea să fie monedă curentă în pictura decanon bizantin, încă sute de ani după marea schismă.Singurul raport cu tema materialităţii ar putea fifrumuseţea desăvârşitâ a semnelor plastice, cu toate atributelesale, în dialogul atât de bine stăpânit cu suprafaţa plană aperetelui.Fig. 3. Flautist Mormântul Tricliniuluicătre 470 î.e.n. Muzeul din TarquiniaFig. 4. Cap de Fată zisă “Parizianca” Frescăcretană secolul al XV-lea (?) î.e.n. MuzeulArheologic HeraklionFig. 5. Bacantă dansând, detaliu din frizaMisterelor Dionisiace secolul I e.n. VilaMisterelor Pompei32Pictura etruscăÎn pictura etruscă omul nu mai trăieşte într-o lumeînchisă aşa încât figurarea îşi justifică rostul prin prezenţaplantelor desenate cu plăcere, a frunzişurilor delicate, a unorpăsări cocoţate pe ramuri sau în zbor, dând mărturie că aceastăpopulaţie ştia să privească în jurul ei şi că aprecia frumuseţeaunui peisaj. Tocmai noutatea unor asemenea motive în picturăavea să oblige pe artişti să îşi şlefuiască mijloacele de limbaj cătreo mai convingătoare redare a realităţii, a reperelor ei materiale.Pictura greacăGustul pentru imaginea convingătoare, sub aspectulcaptării realului, avea să creeze premizele unui alt tip de figurare,mai apropiat de viaţă, formele vii luând locul geometrieiformelor, a morfologiei stilizate.Copiind modelele asiatice, artiştii au ocazia de a-şiexersa mâna şi de a se apropia de viaţă.Această experienţă le-a permis pictorilor, cu ajutorulfigurării, să prezinte scene mai variate, cu subiecte mai apropiatede lumea reală.La început, au căutat o precizie a liniei şi o puritate atrăsăturilor, apoi, odată cu progresele tehnicilor picturale, s-austrăduit să reproducă chiar şi expresia personajelor. Mai apoi,încă din secolul al V-lea, au atacat problemele complicate aleperspectivei şi ale adâncimii, cu rezolvări remarcabile, chiar şiîn afara cunoştinţelor de mai târziu.Pictura romanăAceasta perioadă este caracterizată printr-o atenţiesporită faţă de alte şi alte aspecte ale vieţii reale şi ale detaliiloracestora. Remarcabile naturi statice, care însoţesc apetisantpicturile murale cu banchete de pe zidurilor încăperilor dela Pompei, cu figurări de peşti păsări, fructe etc. dau măsurainteresului evident pentru mimarea materialităţii formelor vii.Tehnica picturii atinge culmi impresionante, adevărate tehniciimpresioniste fac ca fazanii sau peştii din acele platouri săscânteieze apetisant, credibil...Mai ieftină decât prelucrarea marmurei, executarea uneiFlorin STOICIU