gravură - Universitatea Naţională de Arte

Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi B. Jerrold,Londra, 1872. Xilogravură după Gustave Dore.(fragment) Biblioteca publică din New York.Fig. 18. Hans Baldung Grien. “Coversation ofSt. Paul”. (fragment) Xilogravură lemn în fibră.Graphische Sammlung Albertina, Viena. Austria.Cel puţin sub aspectul acestor două zone de interes seimpune trasarea a două rute de studiu în prezenta lucrare.Un prim traseu ar trebui să indentifice limitele şiperformanţele unor tehnici tradiţionale ale gravurii, raportatela temele figurării - şi acelea distincte, înaintea şi după apariţiatiparului industrial.Un al doilea ar trebui să aducă în lumină modul în carefiecare tehnică de gravare, confruntată cu trepte de dificultate, îşiva găsi resurse de şlefuire şi de maturizare a propriilor mijloacede expresie, capabile să răspundă unor teme tot mai dificile.Delicata temă a materialităţii va provoca în secole deaşezare şi impunere a istoriei unor genuri ale gravurii, momentede reper, paliere de maturizare a unor tehnici specifice.Nu se poate ocoli nici problema inconfortabilă aperformanţelor în sine ale unor tehnici de gravură, ca de pildăfineţea unor grupuri de semne în categoria tehnicilor aquaforte(Fig. 20), capabile de a sugera orice material vizibil. Dacă vatrebui să raportăm fineţea unor asemenea semne gravate, larigorile aspre ale tirajului, de obicei unul consistent, vom puteaconstata precaritatea fineţeii inciziilor, incapabile să susţinătirajul impus.Se impune a fi acceptat adevărul că, în perioadade înlocuitor al tiparului, gravura tindea să rezolve atâtmultiplicarea unor imagini egale şi credibile ale unor opere deartă, cu repere fizice de materialitate, deja clasice cât şi existenţaacestora alături de marile provocări ale figurării: limitarea înspaţiu (Fig. 17), proeminenţa volumelor (Fig. 18), elementelede vibraţie coloristică şi de textură, etc.(Fig. 19)Fig. 19. Janet McMillan. “Abstract”. 1969.Gravură în adâncime colorată. 49 cm x 46 cm.Institutul Pratt, Brooklyn, New York. S.U.A.22Fig. 20. Albrecht Dűrer. (fragment) Adam şi Eva. 1504. Aquaforte. Muzeul de Artădin Boston, S.U.A.Florin STOICIU