gravură - Universitatea Naţională de Arte

picturi le îngăduia unor persoane cu stare mijlocie să-şi păstrezeimaginea şi să le-o transmită urmaşilor. Cu acest respect faţăde realitatea figurării, prezent şi în multe alte opere, cum ar fiportretul Brutarului şi al soţiei sale, dovedesc că la Roma, artapicturii nu s-a dezvoltat numai în umbra elenismului.Pictura egipto-romanăDacă figurarea egipteană, din timpuria antichitate secaracterizase, ţinând seama de anumite convenţii şi canoanesever impuse, printr-o grilă hieratic-decorativă, putem observaacum, cum o reaplecare emoţionantă şi stăruitoare asuprarealităţii, avea să îmbogăţească paleta mijloacelor de figurare şichiar interesul pentru reperele materiale ale realului.Este de remarcat cum meşteşugari foarte modeştiau reuşit să figureze portrete vrednice de admiraţia noastră,nu numai pentru fidelitatea cu care au reprodus trăsăturilemodelelor, ci şi pentru efortul de a transpune viaţa interioarăcare însufleţise, şi poate încă însufleţea, trupurile mumificate.Aceste lucrări au o remarcabilă valoare documentară. Costume,podoabe, pieptănături variază de la un personaj la altul şi putemvedea mai cu seamă cum, cu o anumită întârziere, moda Romeişi a Alexandriei s-a răspândit la ţară. La fel de preţioasă ne aparegrija de a exprima în ochii atât de expresiv măriţi, neliniştea cevestea încă din secolul al II-lea e.n., fervoarea cu care avea să fieîntâmpinat misticismul creştin...Arta bizantinăProfund preocupată de puritatea mesajului divin,epurând cu străşnicie imaginea de orice aluzie la materialitateasenzorială a vieţii, arta bizantină avea să genereze un stil deo severă spiritualitate, prea puţin afectată chiar şi în zilelenoastre.Reperele materiale ale vizibilului sunt reprezentateşi rezumate la condiţia de simbol, recuzita şi decorul nu îşiîngăduie nici o cedare faţă de tentaţiile prezenţei plăcute alefiinţelor sau obiectelor în adâncimea reală a spaţiului. Aceastărigoare avea chiar să se adâncească în secolele de după MareaSchismă.Singure derogări de la canon au fost şi vor mai fiportretele împăraţilor sau ale ctitorilor, care, alăturate detaliilorvestimentare sau arhitectonice, dau mărturii documentare.Până şi lumina este simbolizată, în dispreţul faţă debiata lumină terestră şi adoraţia pentru lumina divină, luminacredinţei.Aici, tema materialităţii, trebuie citită ca o remarcabilăMATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 6. Portret funerar de Fată. Fayum.Luvru, Paris. FranţaFig. 7. Păstorul cel bun, (detaliu din timpanulde nord) pe la 424-450. Mausoleul GalleiPlacida, Ravenna.33