gravură - Universitatea Naţională de Arte

categoria tiparului coloratgravura colorată în adâncime, în înălţime, planăGRAVURA COLORATĂFig. 115.Katsushika Hokusai (1760-1849).“The Poet Ariwara Narihira. Xilogravurăcolor în maniera “nishiki-e”. Muzeul deArtă din Boston. S.U.A.Reamintind că atributele fundamentale ale formeiplastice figurate sunt forma, culoarea şi textura, este legitimăprezenţa culorii chiar în domeniul gravurii, un perimetru alartelor plastice marcat îndeobşte de relaţia fundamentală albnegru.De fapt însăşi prezenţa unei forme închise pe fonddeschis înseamnă un raport coloristic, iar definirea acelei formenu se poate realiza în absenţa contrastului, atât în lumea albnegrucât şi în perimetrul tonurilor colorate.În acest perimetru, în gravură tot astfel ca şi în pictură,vom aprecia cele trei calităţi fundamentale ale culorii: tonul,distincţia vizuală a roşului faţă de albastru, valoarea, adicărelativa întunecime sau luminozitate a unei culori şi saturaţia, însensul aprecierii intensităţii coloristice a tonului, între nivelurifoarte vii şi cele estompate către neutralitate.În perspectivă istorică, suntem nevoiţi să recunoaştemcă prezenţa culorii în gravura tradiţională nu a fost chiar unulde prim ordin. Ea a fost abordată şi folosită mai mult cu un roldecorativ sau de identificare suplimentară a unei forme figurate,ca de pildă culoarea pielii, a cerului şi ierbii, a unor anumiteveşminte.Indiferent dacă este vorba de tipar înalt, adânc sau plan,în gravură intervenţia culorii se bazează pe amestecul optic sauaditiv.Astfel, în cazul gravurii în relief sau în înălţime(xilogravura) avem două modalităţi de folosi culoarea. Una serealizează prin suprapunerea mai multor plăci gravate, fiecarepurtând altă culoare iar, prin amestec optic, culorile se vorcombina, relizând tonurile întregii game cromatice perceputăde om. În egală măsură, aceste tonuri mai pot fi obţinute prinamestec direct al pigmenţilor pe placa gravată (camaieu), cuajutorul unor perii, bureţi, sau pensule (tehnica japoneză).Fig. 116.Albrecht Durer. Portretul luiUlrich Varnbuhler. 1522. Xilogravură înclar-obscur (camaieu). Galeria Naţionlă deArtă, Washington, D.C. S.U.A.126Gravura în adâncime (aquaforte, gravura în dăltiţă,aquatinta) foloseşte cele două modalităţi de mai sus, atât doar căsuprafaţa activă se află în adâncime, în liniile şi petele rezultateîn urma acţiunii mecanice sau chimice ( incizare sau corodarecu acid).La gravura plană (litogravura, serigravura) se păstreazăcele două modalităţi, cu menţiunea că apariţia rasterului aFlorin STOICIU