gravură - Universitatea Naţională de Arte

şi expresivizate într-un PROIECT.În continuare, gravorul se va raporta la acesta peparcursul operaţiunilor de figurare pe placă, şi nu la motivuldin realiatea vizibilă.Cap.IV. Înalta specificitate a gravurii ca răspuns latematica materialităţii“...în vreme ce în cazul desenului, al graficii sau picturii, figurarease raportează la o ofertă vizibilă sau la o alcătuire imaginată,în cazul gravurii, figurarea răspunde faţă de un proiect plastic şipresupune, în mod obligatoriu, transpunerea, adecvarea acestuiala tehnicile specifice.” (Mihai Mănescu “Tehnici de figurare îngravură”)Într-adevăr, aceasta este problema cheie în cazulgravurii, figurarea intermediată prin proiectul care face posibilămanevrarea tehnicilor tradiţionale.O problemă suplimentară este şi aceea că, pe lângăoperaţiunile de simplificare a inventarului de semne adecvatetranspunerii în gravură, acel proiect trebuie totuşi să capteze şisă păstreze suficiente informaţii despre subiectul vizat.Dacă aceste dificultăţi, menţionate mai, sus reprezintăspecificul etapei percepţiei, pentru “etapa” următoare,paginaţie-construcţie-compoziţie, vom raporta problemele eila firescul acestor operaţiuni în perimetrul artelor de şevalet.Numeroasele ore de studiu în atelier aduc după sine o rutinăpozitivă, o rapiditate profesională în luarea deciziilor şi nasc unanume firesc al lucrului, o anumită certitudine că mijloacelesunt stăpânite iar etapele urmează rute corecte. Soluţiilecompoziţionale de punere în pagină şi marcarea construcţieise găsesc fluent, se pot puncta provizoriu şi se acordează dinmers.Toate aceste pozitive deprinderi sunt contrazise încazul gravurii din motivele menţionate mai sus, iar artistul esteobligat să-şi controloeze mai atent instinctele plastice, dat fiindcă tatonările şi corecturile sunt doar în mică măsură permise.Până şi în problemele de paginaţie, gravorul are oviziune mult mai disciplinată, concluziile lui compoziţionalefiind rezultatul unor lungi reflecţii pentru că o placă de metal,după o atacare, nu mai poate fi recadrată sau tăiată ca o coalăde hârtie şi în aceaşi situaţie s-ar afla şi piatra pentru gravat,groasă de 10 cm...“Etapa” desen-valoare-modelare aduce şi ea trădărişi frustrări între viziunea normală, de şevalet, şi cerinţelegravurii.Desenul, ca tehnică de figurare, înseamnă pentru mareamajoritate a plasticienilor, o primă structurare în spaţiu aelementelor principale de construcţie, delimitarea volumelorMATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 12. Deutsche Illustrirte Zeitung. 1892.lemn în cap.Fig. 13. Deutsche Illustrirte Zeitung. detaliu.1892. lemn în cap.145