gravură - Universitatea Naţională de Arte

Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând, detaliu din friza Misterelor Dionisiace secolul I e.n. Vila Misterelor PompeiPag. 33. Fig. 6. Portret funerar de Fată. Fayum. Luvru, Paris. FranţaPag. 33. Fig. 7. Păstorul cel bun, (detaliu din timpanul de nord) pe la 424-450. Mausoleul Gallei Placida, Ravenna.Pag. 34. Fig. 8. Cimabue. Madona, Îngerii şi Sf. Francisc.Pag. 34. Fig. 9. Giotto. Jeluirea lui cristos (detaliu de frescă).1303-1305.Capela Scrovegni,PadovaPag. 34. Fig. 10. Giovanni da Fiesole, zis Fra Angelico. 1387-1455. Bunavestire (frescă). după 1437.Mînăstirea San Marco,FlorenţaPag. 34. Fig. 11.Piero della Francesca. Battista Sforza şi Ffederico da Montefeltro. Diptic. 1465-1466Pag. 35. Fig. 12. MantegnaPag. 35. Fig.13.Antonelo da Messina Fecioara Buneivestiri. Alte Pinakotek,MunchenPag. 35. Fig. 14. Sandro Boticelli. Primăvara.(detaliu).pe la 1487. Uffizi, FlorenţaPag. 35. Fig. 15. Hubert şi Jan Van Eyck, Polipticul Mielului Mistic,Voleurile “Cavalerilor lui Cristos” şi “SfinţilorPustnici”1432 St. Bavo, GandPag. 36. Fig. 16. Leonardo da Vinci. Cioconda.(Mona Lisa). 1513-1515. Luvru,ParisPag. 36. Fig. 17. Albrecht Durer Adam şi Eva (diptic) 1507.Prado, MadridPag. 36. Fig. 18. Pieter Brugel cel Bătrîn,1525?-1569, Vânători în zăpadă, Ianuarie (detaliu), 1565 KusthistorischesMuzeum, ViennaPag. 37. Fig. 19. Domenikos Theotokopoulos zis El Greco. 1541-1614. Fecioara Maria, Detaliu din “Sfânta Familie”. SpitalulTavera,ToledoPag. 37. Fig. 20. Caravaggio. Chemarea Sf. Matei. (fragment). pe la 1597. Biserica San LuigiDei Francesi, RomaPag. 37. Fig. 21. Jose de Ribera, zis Lo Spagnoletto, 1591-1652. Sfântul Petru. Ermitaj, MoscovaPag. 38. Fig. 22. Peter Paul Rubens, Toaleta Venerei pe la 1615-1618. Colecţia Liechtenstein, VaduzPag. 38. Fig. 23. Rembrandt Harmensz Van Rijn.Autoportret, 1659, Naţional Gallery of Art,WashigtonPag. 38. Fig. 24. Vermeer. (Jan van der Meer Van Delft). 1632-1675. Femeie cu turban(1665-circa). - 46,5 x 40 cmPag. 38. Fig. 25. Joseph Mallord William Turner. 1775-1851. Golf Stâncos. pe la 1830.Tate Gallery, LondraPag. 39. Fig. 26. Honore Daumier. Don Quijote. pe la 1868. Metropolitan Museum, New YorkPag. 39. Fig. 27. Monet. Rochers de Belle-IslePag. 39. Fig. 28. Veneţia de Signac. Muzeul Berheim. Detaliu de tuşă picturalăPag. 40. Fig. 29. Piet Mondrian. Compoziţie cu roşu, galben şi albastru într-un pătrat. 1926. Colecţia H.M. Rothschild,S.U.A.II.Gravura între aplicativitate şi identitateII.1. IntroducerePag. 44. Fig. 1. Pagină din Biblia cu 42 de rânduriPag. 44. Fig. 2. Tipograful. Jost Ammann, StändebuchPag. 44. Fig. 3. Atelier tipografic din secolul al XVI-lea. Gravură în lemn din Schweizerchronik a lui Stumpff, Zurich, 1548Pag. 45. Fig. 4. Pagină din Esop, tipărită de Johann Zainer în 1477. Gravura ilustreză fabula comorii din brazdăPag. 45. Fig. 5. Francisco Goya y Lucientes. 1746-1828. “Până la moarte”. 1797-8. Aquaforte şi Aquatinta. 21,8 cm x 15,2cmPag. 46. Fig. 6. Cea mai veche reprezentare a unui atelier tipografic. Gravură în lemn dintr-o carte tipărită în 1500 deMatthias Huss, la LyonPag. 46. Fig. 7. Pagină din “Cartea Destinului” a lui Lorenzo Spirito, tipărită la Perugia în 1482II.2.Condiţia gravurii în perspectivă istoricăPag. 47. Fig. 1. Cerbi şi somoni, din Lorthet, Hautes-Pyrenees, Franţa. perioada Magdeleniană. Gravură pe corn de cerb,lătime 9 5/8”. Musee des Antiquites Nationales, Saint-Germain-en-Laye, FranţaPag. 47. Fig. 2. Avon Neal and Ann Parker. Desen copiat cu cerneala dupa un bas-relief (tehnica ştampilei) Asirian dinPalatul de la Ashur, 883-895, 42 1/2 x 92”. Carving, Fleming Museum, University of Vermont, BurlingtonPag. 47. Fig. 3. Portretul lui Confucius. Dinastia Ch’ing. Desen copiat dupa piatra gravată prin tehnica ştampilei. muzeulde Artă din Philadelphia214Florin STOICIU