gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

MANIERE ALE GRAVURII ÎN ADÂNCIMEGravura punctată (eng. stipple, fr. pointille)Procedeu de gravură în adâncime care constă în redareatonurilor printr-un conglomerat de puncte cu diferite mărimişi forme (Fig. 38). Tehnica gravurii punctate este asemănătoaremanierei-creion cu care adesea se combină.Fig. 38. texturi în gravura punctatăManiera creion ( fr.maniere au crayon )Procedeu de gravură care imită materialitatea creionuluiîn desen.Compoziţia se execută prin perforarea stratului devernis, care acoperă placa, cu o serie de instrumente ascuţiteşi ace de diferite forme şi mărimi. După corodare, forma seretuşează.După cum se poate observa în lucrarea lui Demarteau(Fig. 39), structurile lăsate de rulete şi ace imită perfectmaterialitatea lăsată de urma unui grafit pe hârtie granulată(Fig. 40, 41). Am folosit cuvântul grafit pentru a-l diferenţiade urma tipică creionului, care a determinat numirea acesteitehnicii.Fig. 40. Gilles Demarteau. detaliuFig. 41. Gilles Demarteau. ( după Boucher). Venus Couronee par les Amours. 1773.Maniera creionului. Muzeul de Artă dinPhiladelphia. S.U.A.96Fig. 39. Gilles Demarteau. ( după Boucher ). Venus Couronee par les Amours.1773. Maniera creionului. Muzeul de Artă din Philadelphia. S.U.A.Creionul, ca obiect, mai este folosit şi în tehnica verniuluimoale unde după cum o să vedem, are rolul de instrument cucare se presează hârtia iar rolul structurii semnului figurat îirevenine însăşi granulaţiei hârtiei. Deci, ca să reuşească săimite urma creionului, Demarteau a intensificat numărul depuncte în zonele unde acesta, în cazul proiectului pe hârtie, arfi fost apăsat mai puternic şi ar fi lăsat în consecinţă o urmămai închisă valoric. În general, în manierele gravurii, mai puţinîn maniera neagră în adâncime, o să găsim mai puţin lucrăride gen. Tipurile de maniere au fost folosite mai mult pentrua îmbogăţi materialităţile tehnicilor care definesc gravura înadăncime ca: aquaforte dăltiţă, pointe seche sau aquatinta.Florin STOICIU
Maniera verniului moale( eng. soft ground, fr. verni mou)Procedeu de gravură care imită semnele trasate cu uncreion pe hârtie.Dacă în cazul manierei creion, specificul acesteia estedeterminat de semnul lăsat de creion pe hârtie, în cazul maniereiverniului moale materialitatea semnelor este determinată depresarea hârtiei cu vârful creionului pe placa unsă cu vernis.Astfel, avem şansa regăsirii spontaneităţii gestului, a continuităţiisau a frânturilor bruşte specifice desenului la şevalet.Din punct de vedere tehnic, prepararea plăcii se facela fel ca în cazul gravurii în aquaforte, atât doar că verniul, dedata aceasta, are în compoziţie o grăsime animală care-l facemoale, nu-i permite uscarea şi devine în felul acesta uşor deîndepărtat de către hârtia care a fost presată pe placă. Corodareaşi imprimarea se face la fel ca în celelalte tehnici ale gravurii înadâncime.Fig. 42. Gravarea în tehnica verniuluimoaleFig. 43. Florin Stoiciu. “Omul de lemn”. Maniera verniului moale. 2006. 10x 10 cm. Colecţie particulară. România.În cazul acestei gravuri a autorului se poate remarcafaptul că în maniera verniului moale, principala caracteristicămaterială se referă la traseul pe care îl descrie un creion pehârtie (Fig. 44).MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 44.Florin Stoiciu. “Omul de lemn”.detaliu. Maniera verniului moale. 2006. 10x 10 cm. Colecţie particulară. România97
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46: şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48: II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50: Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52: anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54: Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56: gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58: În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60: timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62: Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64: În 1722, germanul de origine franc
Page 65 and 66: Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 67 and 68: SerigrafiaEste tehnica de imprimare
Page 69 and 70: Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72: MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74: Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78: Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80: nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82: III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84: În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86: categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88: Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90: AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92: Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94: Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95: Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 99 and 100: Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102: GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104: În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106: Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108: Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110: FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111 and 112: Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 113 and 114: Serigrafie - serigravurăAvem de-a
Page 115 and 116: evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118: categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120: Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122: categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124: 1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126: categoria tiparului electronicelect
Page 127 and 128: făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 129 and 130: categoria tiparului fotograficfotog
Page 131 and 132: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ133
Page 135: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ135
Page 138 and 139: Florin STOICIU
Page 140 and 141: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 146 and 147:
Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160:
Page 165 and 166:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172:
calitate, acest lucru fiind făcut
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
V.2. Cerneala tipografică, element
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
spală cu benzină, devine şi mai
Page 183 and 184:
Page 187 and 188:
GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190:
GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192:
GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194:
GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196:
GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198:
OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200:
SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201:
VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205:
and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207:
econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209:
materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211:
the presence of printmaking also po
Page 212 and 213:
Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215:
Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217:
Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 218 and 219:
S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
Page 220 and 221:
Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223:
Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224:
V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229:
Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231:
Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?