GLOSARASFALT, asfalturi, (asfalt <strong>de</strong> siria)Rocă sedimentară, brună-neagră, formată prin bituminizarea unor substanţe organice sau prinoxidarea şi polimerizarea petrolului. – Din fr. asphalte.AUTOCOLANTPeliculă, folie, material sintetic sau organic care printr-un a<strong>de</strong>ziv a<strong>de</strong>ră pe un suport.APLICATIV- (Despre unele ştiinţe, domenii sau meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> cercetare) Aspect al unui domeniucare îşi gaseşte o aplicaţie imediată.AQUAFORTE - tehnica <strong>de</strong> gravare în adâncime, aplicată pentru prima dată în Germania, lasfârşitul secolului al XV-lea.Proce<strong>de</strong>ul constă în atacarea cu acizi a contururilor <strong>de</strong>senate pe o placă metalică, <strong>de</strong> celemai multe ori <strong>de</strong> cupru, acoperită cu un strat subţire <strong>de</strong> lac anticoroziv, ceară sau vernis. Imagineanegativă se zgârie cu acul direct pe placă sau după transpunerea acesteia <strong>de</strong> pe un suport <strong>de</strong> hârtie.Prin scufundarea plăcii într-o baie <strong>de</strong> acid, se realizează corodarea, adică săparea unor incizii prinacţiunea chimică. Se poate recurge şi la metoda expunerii parţiale a <strong>de</strong>senului la acţiunea acidului,prin acoperirea treptată ale unor elemente din compoziţie, lăsând la final acele locuri care, printr-ocorodare mai accentuată, vor lăsa pe hârtie tonurile cele mai întunecate.Tehnica <strong>de</strong> imprimare este asemănătoare cu tehnica în dăltiţă.Pentru tiraje limitate placa se anulează dupa încheierea seriei.AQUATINTA - tehnica <strong>de</strong> gravare în adâncime, pe o placă cu fond poros, realizat prin atacarecu acizi pentru a obţine tonuri <strong>de</strong> diferite intensităţi, asemănătoare <strong>de</strong>senului în laviuri <strong>de</strong> tuş.Proce<strong>de</strong>ul numit “maniere <strong>de</strong> lavis” este atribuit gravorului francez Jean Baptist Le Prince(1734-1781).Placa metalică, dupa o prealabilă curaţare si <strong>de</strong>gresare se acoperă cu un strat fin <strong>de</strong> particule <strong>de</strong>sacâz (colofoniu). Prin încălzirea plăcii <strong>de</strong> metal cu ajutorul unor surse <strong>de</strong> căldură, granulele <strong>de</strong> sacâzse vor fixa prin topire <strong>de</strong> placă, lasând spaţii libere <strong>de</strong> jur împrejurul lor. Aceste spaţii vor crea princorodare mici caverne gata să preia cerneala în diferite cantităţi, în funcţie <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> atacare.Pentru a păstra tonurile <strong>de</strong>schise, placa se acoperă cu vernis, inainte <strong>de</strong> cufundarea în acid. Lafinal particulele <strong>de</strong> sacâz se în<strong>de</strong>părtează cu ajutorul alcoolului tehnic (spirt medicinal).Tehnica <strong>de</strong> imprimare este asemănătoare aceleia in aquaforte.Majoritatea artiştilor combină acest proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> gravare cu cel în aquaforte, pentru a obţineefecte speciale, cu texturi mai bogate, prin alăturarea <strong>de</strong> pete si haşuri. Există totuşi cazuri rare <strong>de</strong>obţinere a unei imagini credibile, sub aspect plastic, numai prin jocul petelor <strong>de</strong> tinta, aşa cum aprocedat Goya in ciclul <strong>de</strong> gravuri, Los <strong>de</strong>zastres <strong>de</strong> la guerra (1863)a trasa - a însemna pe o suprafaţă, linia sau <strong>de</strong>senul unui duct, al unui plan, al unei figurigeometrice, etc.a inciza - a obţine tăieturi, şanţuri cu graniţe regulate, realizate pe metal, lemn sau piatră cuajutorul unor dăltiţe cu profil specific.*menţiune: în cazul pointe-seche-ului, operaţiunea echivalentă, pentru bună înţelegere o188Florin STOICIU
GLOSARnumim <strong>de</strong> “zgâriere”.a grava - termen generic <strong>de</strong>finind arta şi tehnica <strong>de</strong> a săpa imagini, ornamente şi litere înadâncime sau în relief, în metal, lemn, piară, linoleum, etc. prin mijloace manuale, mecanice, chimice,electrice etc.sau prin proce<strong>de</strong>e combinate, pentru a obţine suprafaţa activă a unui cliseu <strong>de</strong> tipar.Ca urmare a folosirii acestor tehnici, vom avea <strong>de</strong>-a face cu: cu <strong>gravură</strong> cu vernis, <strong>gravură</strong> chimicăcorodare;<strong>gravură</strong> electrică- corodare, <strong>gravură</strong> electronică, aceasta implicând un proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> foto<strong>gravură</strong> efectuatcu ajutorul unui clişeograf, <strong>gravură</strong> manuală, folosind o mare varietate <strong>de</strong> unelte speciale: ac <strong>de</strong> gravat,dăltiţă etc., <strong>gravură</strong> mecanică, care este <strong>de</strong> obicei precedată <strong>de</strong> o acţiune chimică, <strong>de</strong> o uşoară corodarea unora dintre suprafeţele <strong>de</strong>senului.AUTOTIPIE-proce<strong>de</strong>u fotomecanic <strong>de</strong> executare a unui clişeu tipografic <strong>de</strong> zinc, prinreproducerea unui original (fotografie,<strong>de</strong>sen în creion, tuş, pastel aquarelă, ulei, etc.) cu ajutorul uneisite fotografice, numită raster, care <strong>de</strong>scompune imaginea în puncte.2. Clişeu obţinut prin această tehnică. El constă practic dintr-o suprafaţă divizată în puncte<strong>de</strong> mărimi diferite pentru realizarea <strong>de</strong> tonuri <strong>de</strong>schise sau închise. Reţeaua <strong>de</strong> puncte se obţine prinintercalarea unui raster între original şi placa fotografică, astfel încât lumina să fie proiectată pe placasensibilizată cu diferite valori <strong>de</strong> umbre.3.Tipar obţinut prin imprimare cu un astfel <strong>de</strong> clişeu. Primul care experimentează autotipia,folosind o fâşie <strong>de</strong> tifon drept raster este englezul Fox Talbot, în 1852. În 1881, germanul GeorgMeisenbach obţine primele autotipii utilizabile, iar în 1896 americanul Max Levy pune la punct primulraster gravat în sticlă.BITUM s.n. Produs solid, plastic, <strong>de</strong> culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor<strong>de</strong> petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. şi: bítum] – Din fr. bitume. MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ189
- Page 1:
Editura “UNARTE”2006
- Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
- Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
- Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
- Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
- Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
- Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
- Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
- Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
- Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
- Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
- Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
- Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
- Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
- Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
- Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
- Page 45 and 46:
şi apreciat, servit de artişti de
- Page 47 and 48:
II.2.Condiţia gravurii în perspec
- Page 49 and 50:
Puţine dintre ele sunt semnate şi
- Page 51 and 52:
anonime din capodopera tipografică
- Page 53 and 54:
Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
- Page 55 and 56:
gravura. (Maestrul Cabinetului din
- Page 57 and 58:
În Ţările de Jos, tehnica aquafo
- Page 59 and 60:
timpului său, aşezat de admirator
- Page 61 and 62:
Un alt procedeu care a servit o rut
- Page 63 and 64:
În 1722, germanul de origine franc
- Page 65 and 66:
Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
- Page 67 and 68:
SerigrafiaEste tehnica de imprimare
- Page 69 and 70:
Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
- Page 71 and 72:
MonotipulCa tehnică de imprimare e
- Page 73 and 74:
Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
- Page 77 and 78:
Cap. III.Viziune istorică asupra t
- Page 79 and 80:
nierelor gravuriiajutorul căreia s
- Page 81 and 82:
III. 1. Principiile fundamentale al
- Page 83 and 84:
În xilogravura - lemn în fibră,
- Page 85 and 86:
categoria tiparului adânc:pointe s
- Page 87 and 88:
Această noutate a făcut posibilă
- Page 89 and 90:
AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
- Page 91 and 92:
Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
- Page 93 and 94:
Gravura în dăltiţăCa şi în te
- Page 95 and 96:
Pe lângă aceasta, în gravurile s
- Page 97 and 98:
Maniera verniului moale( eng. soft
- Page 99 and 100:
Maniera zahărului ( eng. lift-grou
- Page 101 and 102:
GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
- Page 103 and 104:
În cadrul acestui tip de tipar gă
- Page 105 and 106:
Maniera laviului şi a peniţeiEste
- Page 107 and 108:
Maniera neagrăProcedeu prin care s
- Page 109 and 110:
FotolitografiaÎn acest caz avem de
- Page 111 and 112:
Zincografia (zincogravură)Pentru a
- Page 113 and 114:
Serigrafie - serigravurăAvem de-a
- Page 115 and 116:
evident automatizate prin instalaţ
- Page 117 and 118:
categoria tiparului în sectimbrul
- Page 119 and 120:
Dacă ne întoarcem la domeniul gra
- Page 121 and 122:
categoria tiparului unicmonotipMONO
- Page 123 and 124:
1. Alegerea materialuluiSe foloseş
- Page 125 and 126:
categoria tiparului electronicelect
- Page 127 and 128:
făcut posibilă juxtapunerea mult
- Page 129 and 130:
categoria tiparului fotograficfotog
- Page 131 and 132:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
- Page 133 and 134:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ133
- Page 135:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ135
- Page 138 and 139: Florin STOICIU
- Page 140 and 141: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 142 and 143: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 144 and 145: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 146 and 147: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 148 and 149: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 150 and 151: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 152 and 153: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 154 and 155: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 156 and 157: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 158 and 159: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 160: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
- Page 165 and 166: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 167 and 168: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 169 and 170: În 751 a început fabricarea ei la
- Page 171 and 172: calitate, acest lucru fiind făcut
- Page 173 and 174: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 175 and 176: V.2. Cerneala tipografică, element
- Page 177 and 178: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 179 and 180: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 181 and 182: spală cu benzină, devine şi mai
- Page 183 and 184: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
- Page 187: GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
- Page 191 and 192: GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
- Page 193 and 194: GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
- Page 195 and 196: GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
- Page 197 and 198: OFSET- procedeu de imprimare în ca
- Page 199 and 200: SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
- Page 201: VERNISSoluţie formată din răşin
- Page 204 and 205: and tactile seductions. As such, we
- Page 206 and 207: econfigure in the two-dimensional s
- Page 208 and 209: materiality. Moreover, even when we
- Page 210 and 211: the presence of printmaking also po
- Page 212 and 213: Index II. Performanţele tehnicilor
- Page 214 and 215: Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
- Page 216 and 217: Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
- Page 218 and 219: S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
- Page 220 and 221: Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
- Page 222 and 223: Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
- Page 224: V. 4. Câteva materiale şi scule s
- Page 228 and 229: Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
- Page 230 and 231: Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
- Page 232 and 233: Portofoliu Florin Stoiciu232Florin
- Page 234 and 235: Portofoliu Florin Stoiciu234Florin
- Page 236 and 237: Portofoliu Florin Stoiciu236Florin
- Page 238 and 239:
Portofoliu Florin Stoiciu238Florin
- Page 240 and 241:
Portofoliu Florin Stoiciu240Florin
- Page 242 and 243:
Portofoliu Florin Stoiciu242Florin
- Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
- Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
- Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume