gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

Fig. 83. Maurits Cornelius Escher. Mânăcu glob de cristal. (autoportret). 1935.Litografie. Galeria Naţională de Artă dinWashigton, D.C. Colecţia Rosenwald.S.U.A.Fig. 86. Honore Daumier. robertMacaire şi Bertrand. 1834. Litografieîn culori. Muzeul de Artă din Boston,S.U.A.Fig. 87. Henri de Toulouse Lautrec.Afiş pentru Portofoliu Elles.publicată de G. Pellet, Paris. 1896.Litografie în culori. 50 cm x 40 cm.Muzeul de Artă Modernă din NewYork. S.U.A.Fig. 84. Alberto Giacometti. 1901-66. Douănuduri. litografie. Muzeul Brooklyn, NewYork. S.U.A.Fig. 85. Erich Moench. Luna. 1969.Fotolitografie. 44 cm x 28 cm. ColecţiaArtistului. U.S.A.66Fig. 88. Pablo Picasso. Bluza învărgată. (fragment) 1949. Litografie color. 65cm x 50 cm. Muzeul de Artă Modernă din New York. S.U.A.Florin STOICIU
SerigrafiaEste tehnica de imprimare care abia pe la jumătateasecolului al XX-lea şi-a găsit locul printre celelalte tehnici alegravurii tradiţionale, ca gen artistic în sine. Impusă odată cuapariţia cu umbrele mâinilor figurate, prin tufuire sau stropirecu culoare pe pereţii peşterilor preistorice. Putem spune căodată cu apariţia serigrafiei s-a impus şi prima tehnică aferentăei: tehnica şablonului. Copilăria tehnicilor serigrafice o găsimîn Orient, în China şi Japonia (perioada Kamakura) unde erafolosită in mod special pentru decorarea ţesăturilor şi aproapedeloc pentru figurarea imaginilor. În America, în perioadacolonială, o găsim în formele figurate cu ajutorul şablonuluipe mobiler, pereţi şi pe absolut toate suprafeţele care suportaudecoraţii. Rădăcinile procedeului serigrafic se pare că ar aparţinelui Samuel Simon of Manchester. El a folosit sita de mătaseîntinsă pe un şasiu ca în tehnicile picturii în ulei pe pânză. Acestprocedeu a mai fost folosit şi de William Morris (Fig. 89, 90, 91)în Anglia iar în Statele Unite ale Americii, San Francisco 1914,de către John Pilsworth. În timpul primului război mondial, înS.U.A. serigrafia a fost folosită pentru imprimări industriale,steaguri, bennere, semne pentru uniformele militare etc. Odatăcu trecerea timpului, procesul serigrafic şi-a căutat propriilemateriale cum sunt hârtia, sitele şi culorile pentru imprimare.Un alt moment important îl reprezintă apariţiatehnologiei fotografice din anii 80 bazată pe computer.Computerul devine astfel un instrument de neînlocuitîn etapele de prelucrare a imaginii şi pregătirea formelor pentruimprimare pe diverse suporturi.Dintre toate tehnicile de imprimare serigrafia estesingura care până în momentul de faţă a reuşit să acopereaproape toate suporturile cunoscute fie ele bidimensionale sautridimensionale.Acest lucru a convins foarte mulţi artişti contemporanisă o folosească în cadrul etapelor lor de creaţie individualătransformând serigrafia industrială în serigravură. La începutapare ca o tehnică de imprimare, ca ulterior să fie preluată deartişti şi adusă la condiţia de gen artistic în sine. Astăzi, atât pestradă cât şi acasă, o să descoperim peste tot urmele tehnicilorserigrafice, fie că apar pe un benner, pe o cutie de bere, pe untricou sau pe un ambalaj banal. Problema transformării ei întehnică de gen artistic în sine s-a pus prin anii ‘50-’60, când s-adecis ca tirajul de artă să fie considerat acela care a fost executatîn tot timpul etapelor până la imprimarea finală de către artist.Datorită tirajului imens, în comparaţie cu tehnicileMATERIALITATEA ÎN GRAVURĂFig. 89. William Morris. DAISYWALLPAPER (tapet). Desigul de WilliamMorris, 1864Fig. 90. William Morris. MARIGOLD-WALLPAPER AND CHINTZ (tapet pepânză cerată de bumbac). Designul de WilliamMorris, 1875.Fig. 91. William Morris. BROTHERRABBIT CHINTZ (tapet pe pânză ceratăde bumbac).Designul de William Morris,1882.67
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15: Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19: ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21: IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22: Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26: Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30: I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32: I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34: picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36: Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38: subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40: Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44: Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46: şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48: II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50: Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52: anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54: Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56: gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58: În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60: timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62: Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64: În 1722, germanul de origine franc
Page 65: Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 69 and 70: Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72: MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74: Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78: Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80: nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82: III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84: În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86: categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88: Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90: AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92: Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94: Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95 and 96: Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 97 and 98: Maniera verniului moale( eng. soft
Page 99 and 100: Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102: GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104: În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106: Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108: Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110: FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111 and 112: Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 113 and 114: Serigrafie - serigravurăAvem de-a
Page 115 and 116: evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118:
categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120:
Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122:
categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124:
1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126:
categoria tiparului electronicelect
Page 127 and 128:
făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 129 and 130:
categoria tiparului fotograficfotog
Page 131 and 132:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134:
Page 135:
Page 138 and 139:
Florin STOICIU
Page 140 and 141:
Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160:
Page 165 and 166:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172:
calitate, acest lucru fiind făcut
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
V.2. Cerneala tipografică, element
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
spală cu benzină, devine şi mai
Page 183 and 184:
Page 187 and 188:
GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190:
GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192:
GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194:
GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196:
GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198:
OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200:
SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201:
VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205:
and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207:
econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209:
materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211:
the presence of printmaking also po
Page 212 and 213:
Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215:
Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217:
Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 218 and 219:
S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
Page 220 and 221:
Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223:
Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224:
V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229:
Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231:
Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?