gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

Fig. 120. James Gillray. “The first kiss thisten years”. 1800. Aquaforte colorat.Fig. 121. Jasper Jones. “Figure 0”. 1969.Litografie color. Los Angeles. S.U.A.Fig. 122. Roy Lichtenstein. “Cathedral2.”. (fragment9 1969. Litografie color. LosAngeles. S.U.A.128Combinaţiile de tonuri primare, menţionate maisus, reprezintă garanţia unui tiraj identic în totalitate. Altecombinaţii, bazate pe amestecul de culori direct pe placa deimprimat, se întâlnesc mai cu seamă în exemplarele de artist, cuidentitate individuală.O diferenţă remarcabilă între tonurile colorate realizateîn pictură, unde artistul deţine controlul cantităţii, calităţii şivalorii texturale şi tonurile colorate realizate în gravură esteaceea, că în cazul din urmă prin preluare şi imprimare, acestcontrol nu mai este posibil în totalitate. Acest neajuns poate fiinterpretat ca un avantaj, în sensul că plecând de la constatareaunor uşoare diferenţe între stampele tirajului, vom avea de-a facemai degrabă cu o sumă de originale şi nu cu o serie de identităţi.Este şi motivul pentru care aceste mici diferenţe sunt subliniatede numerotarea tirajului, care porneşte de la exemplarul cel maiapropiat de martor şi până la ultimul.Printre unele categorii de probleme specifice gravuriiîn culori este şi aceea a realizării unor trepte de opacitate,transparenţă, fluiditate a tonurilor. Pentru aceste nuanţări, artistulare la dispoziţie numeroase substanţe şi materiale precum: pastetransparente pentru diluat culoarea, prin dispersia particulelorde pigment, medii aglutinante pentru realizat vigoarea texturiicolorate, adaosuri colorate pentru punerea în valoare a imaginiipe hârtiile tonate.O altă problemă este aceea a interacţiuni dintresubstanţele chimice folosite.Dacă în pictură, grundul nu reacţionează cu pigmentulmineral sau chimic, în gravură se impune atenţia faţă de pigmentşi aglutinant, aşa încât oxidul rezultat în urma aşezării pe placametalică să nu altereze atât tonul cât şi valoarea culorii folosite.SaturaţiaTemele saturaţiei culorii în gravură sunt similare cuaceleaşi teme din domeniul picturii. Diferenţa esenţială esteaceea că în gravură un rol important îl joacă albul hârtiei, datfiind că sunt foarte rare cazurile în care tonurile rezolvă temasaturaţiei prin opacitate totală. În pictură în schimb, saturaţiaculorii este rezolvată mai cu seamă prin opacitate.În ceea ce priveşte relaţia între gravură ca gen artistic şitiparul industrial se pot remarca două periode distincte. Atuncicând gravura înlocuia tiparul, culoarea era nevoită să asigureredarea materialităţii formei figurate garantând veridicitatea şivaloarea documentară. Odată cu extindereatiparului industrialşi a tehnicii de descompunere mecanică şi fotografică a imaginiigravorii, eliberaţi de obligaţiile menţionate mai sus, s-au aplecatasupra manevrelor cu culoare în sensul măririi calităţii semnuluiplastic în sine.Florin STOICIU
categoria tiparului fotograficfotogravuraFOTOGRAVURAEste vorba, în această categorie, de un ansamblu deprocedee care realizează obţinerea formelor de tipar cu ajutorulfotografiei şi a gravării chimice sau electrolitice. Materialităţileredate în această tehnică sunt rezultatul preluării directe, aunei realităţi captate de aparatul de fotografiat. Compensareaacestui atribut al formei reale realizat numai prin mijloaceoptice-mecanice se realizează prin elaborate soluţii de montajcompoziţional sau chiar prin intervenţii directe, spontane,nemijlocite ale mâinii artistului, aşa cum menţionam într-uncapitol anterior.Fig. 123. Otilia Canavra. Fotogravură.2002. Colecţie particulară. RomâniaFig. 124. Carmen Apetrei. “OraşeÎnchipuite”. fragment. Fotografie, desen,prelucrare digitală, foto-serigrafie, tiparadânc pe fier.MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ129
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46:
şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48:
II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50:
Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52:
anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54:
Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56:
gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58:
În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60:
timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62:
Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64:
În 1722, germanul de origine franc
Page 65 and 66:
Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 67 and 68:
SerigrafiaEste tehnica de imprimare
Page 69 and 70:
Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72:
MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74:
Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78: Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80: nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82: III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84: În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86: categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88: Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90: AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92: Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94: Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95 and 96: Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 97 and 98: Maniera verniului moale( eng. soft
Page 99 and 100: Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102: GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104: În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106: Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108: Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110: FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111 and 112: Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 113 and 114: Serigrafie - serigravurăAvem de-a
Page 115 and 116: evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118: categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120: Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122: categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124: 1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126: categoria tiparului electronicelect
Page 127: făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 131 and 132: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ133
Page 135: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ135
Page 138 and 139: Florin STOICIU
Page 140 and 141: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 160: Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 165 and 166: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 169 and 170: În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172: calitate, acest lucru fiind făcut
Page 175 and 176: V.2. Cerneala tipografică, element
Page 179 and 180:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 181 and 182:
spală cu benzină, devine şi mai
Page 183 and 184:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 187 and 188:
GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190:
GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192:
GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194:
GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196:
GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198:
OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200:
SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201:
VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205:
and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207:
econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209:
materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211:
the presence of printmaking also po
Page 212 and 213:
Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215:
Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217:
Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 218 and 219:
S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile S
Page 220 and 221:
Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223:
Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224:
V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229:
Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231:
Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 245 and 246:
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248:
BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?