gravură - Universitatea Naţională de Arte

More documents

Recommendations

Info

S.U.A.Pag. 68. Fig. 95. Theophile Steinlen. Pisica care stă. Inceputul secolului al XX-lea. tehnica şablonului colorată. 36 cm xBiblioteca Publică din Boston. Colecţia Wiggin. S.U.A.Pag. 68. Fig. 96. Roy Lichtenstein. Peşti şi cer. Din portofolilul Zece pentru Leo Castelli.1967. Serigrafie cu fotografie şitextură laminată de plastic. 28 cm x 35 cm. Muzeul de Artă Modernă din New York. S.U.A.Pag. 69. Fig. 97. Andrew Stasik. Stegurilile Statelor Unite. 1970. Litografie, Serigrafie şi şablon. 61 cm x 79 cm. Colecţia FritzEichenberg. S.U.A.Pag. 69. Fig. 98. Lucas Samaras. Carte. 1968. Serigrafie şi cutie din placaj traforat. Muzeul de Artă Modernă din New York.S.U.A.Pag. 69. Fig. 99. Roy Lichtenstein. American, 1923 - 1997. Tuşă de pensulă. 1965. Serigrafie color.dimensiunea hârtiei: 58.4x 73.6 cm. dimensiunea imaginii: 56.36 x 72.39 cm. National Gallery of Art, Washington, DC. U.S.A.Pag. 69. Fig. 100. Robert Rauschenberg. Semn. detaliu.1970. Foto-serigrafie. 110 cm x 86 cm. Colecţia de Grafică a luiCastelli. New York. S.U.A.Pag. 69. Fig. 101. Andy Warhol. American.1928-1987. detaliu. Marilyn Verde.1962. Serigrafie şi culori pe bază de polimeripe pânză. 50.8 x 40.6 cm. National Gallery of Art, Washington, DC. U.S.A.Pag. 70. Fig. 102. Robert Rauschenberg. American, born 1925. Pasăre de carton. Uşă.1971. carton , hârtie, scotch, lemn,metal, offset litografie, şi serigrafie, 203.2 x 76.2 x 27.9 cm. National Gallery of Art, Washington, DC. U.S.A.Pag. 71. Fig. 103. Hercules Seghers. The Enclosed Valley. 1620. Aquaforte şi aquarelăPag. 71. Hercules Seghers. Olandez (1590 - 1638). Ruinele Abbey Rijnsburg. dată necunoscută. aquaforte imprimată pehârtie de in şi colorată de mână cu aquarelă.watercolor, dimensiunea hârtiei: 10 x 17.5 cm. Colecţia Rosenwald.Pag. 72. Fig. 105. Giovanni Benedetto Castiglione. Genoese, 1609 sau după - 1664. David cu capul lui Goliat. 1655. monotipîn cerneală brună pe hârtie filigran. dimensiunea hârtiei: 34.8 x 24.8 cm. Fundaţia Andrew W. Mellon.1977. S.U.A.Pag. 72. Fig. 106. Giovanni Benedetto Castiglione. Animalele după Arca lui Noe. secolul al XVII-lea. Monotip. 25 cm x 36cm. Muzeul de Artă Metropolitan, New York. S.U.A.Pag. 73. Fig. 107, 108. William Blake. Christ Appearing to His Disciples After the Resurrection. 1795. imprimare color(monotip), colorată de mână cu culori de apă şi tempera. 43.18 x 57.47 cm. Colecţia Rosenwald. S.U.A.Pag. 73. Fig. 109. Edgar Degas. The Star, 1876-77, pastel pe monotip, Muzeul d’Orsay, Paris.Pag. 73. Fig. 110. Georges Rouault. Clovn cu maimuţă. 1910. Monotip color. 50 cm x 70 cm. Muzeul de Artă Modernă dinNew York. S.U.A.Pag. 73. Fig. 111. Edvard Munch. Norvegian, 1863 - 1944. The Vampire (Vampirul), 1895. lithografie şi aquarelă, dimensiuneaimaginii: 38 x 54.6 cm. dimensiunea hârtiei: 45.3 x 58.9 cm. Colecţia Rosenwald. S.U.A.Pag. 74. Fig. 112. Henri Matisse. după suitele Pasiphae. 1944. Linogravură la o singură culoarePag. 74. Fig. 113. Pablo Picasso, Portretul unei tinere fete (după Cranach), 1958. Linogravură în culoriPag. 74. Fig. 114. Pablo Picasso (Spanish, 1881-1973). natură moartă sub lampă.1962; Linogravură color. Muzeul de ArtăCleveland.Cap. III. Viziune istorică asupra tehnicilor şi manierelor gravuriiIII. IntroducerePag. 78. Fig. 1. Florin Stoiciu. “Zbor”. 2002. Monotipie prin transfer. Bienala internaţională de Arte Grafice, Miskolc.Ungaria.Pag. 78. Fig. 2. Clişeu zincografic (metalografie)Pag. 79. Fig. 3. Kovacs Gavril. Foto-serigravura. 1992. Colecţie particulară. RomâniaPag. 80. Fig. 4. Kovacs Gavril. Foto-serigravura. 1992. Colecţie particulară. RomâniaPag. 80. Fig. 5. Kovacs Gavril. Aquaforte-Aquatinta. 1992. Colecţie particulară. RomâniaPag. 80. Fig. 6. Kovacs Gavril. Aquaforte-Aquatinta. 1992. Colecţie particulară. RomâniaIII. 1. Principiile fundamentale ale imprimăriiPag. 81. Fig. 1. Schema de principiu a formelor de tipar: a. înalt; b. plan; c. adâncPag. 81. Fig. 3. Gravura în înălţime - xilografie. Blocul de lemn gravat. L’ENCYCLOPEDIE Diderot & d’Alembert. PlanşaIII. sPag. 81. Fig. 2. Gravura în înălţime - xilografie. L’ENCYCLOPEDIE Diderot & d’Alembert. Planşa III. sPag. 82. Fig. 4. Operaţia de gravare în blocul de lemn, tehnica lemn în cap ( wood- engraving)Pag. 82. Fig. 5, 6, 7, etapele imprimării în tehnica gravurii în înălţime. Fig. 5- incerneluirea plăcii cu cerneală de gravură,218Florin STOICIU
Fig. 6- presarea hârtiei, Fig. 7. desprinderea stampei imprimate se pe suportul gravat.Pag. 82. Fig. 8 Mihail Mănescu. “Conexiuni incerte”. Xilogravură lemn în fibră. 2004. Fig. 3. (detaliu)Pag. 83. Fig. 9. Xilogravură lemn în cap. detaliuPag. 83. Fig. 10. Xilogravură lemn în fibră. detaliuPag. 83. Fig. 11.Xilogravură lemn în cap. The Graphic illustrated newspaper. 1888. (detaliu) pagina de titlu.Pag. 83. Fig. 12.Xilogravură lemn în cap. The Graphic illustrated newspaper. 1888. (detaliu) pagina de titlu.Pag. 84. Fig. 13. Gravarea în linoleumPag. 84. Fig. 14. Florin Stoiciu. Linogravură. detaliu după forma imprimată.Pag. 84. Fig. 15. Florin Stoiciu. “Omul de lemn”. placa de linoleum. 2006.Pag. 84. Fig. 16. Florin Stoiciu. “Omul de lemn” Linogravură. 2006.Pag. 84. Fig. 17.Anonim Olandez. ( detaliu ). “Crucificarea”. 1480 Maniera crible ( gravura ciuruită ). Galeria Naţională deArtă din Washington, D.C. ( Colecţia Rosenwald ). S.U.A.Pag. 85. Fig. 18. Principiul imprimării în adâncimePag. 85. Fig.19. L’ ENCYCLOPEDIE Diderot & d’ Alembert. Gravura şi Sculptura. Planşa III. Gravura în adâncime. Etapelepremergătoare imprimării:1 decalcarea desenului, 2 gravarea (incizie cu dăltiţa sau acul), 3 placa gravată cu dăltiţa, acul saucu acid, 4 dăltiţă plină de formă rombică pentru gravura în dăltiţă, 5 incizie cu dăltiţa, 6, 7, 8, 9, 10, 11 structuri rezultateîn urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor şi punctelor, 12, 13 Secţiune în tabla metalică cu tipurile de inciziespecifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul (pointe seche), dăliţă (burin), apă tare (aquaforte).Pag. 86. Fig. 20. Florin Stoiciu. 2006. “Omul de Lemn”. aquaforte. 10 x 10 cm. DetaliiPag. 87. Fig. 21. Rembrandt. Autoportret. 1639. aquaforte şi pointe seche. 205 x 164 mmPag. 87. Fig. 22. Rembrandt. detaliu Autoportret. 1639. aquaforte şi pointe seche. 205 x 164 mmPag. 87. Fig. 23. Rembrandt. detaliu Autoportret. 1639. aquaforte şi pointe seche. 205 x 164 mmPag. 88. Fig. 24. Fig. 24. Etapele tehnice din aquafortePag. 88. Fig. 25. Anthony Van Dyck. ( după Tiţian ). “Tiţian şi amanta sa”. 1626-32. Aquaforte. 23 cm x 30 cm. BritishMuseum of London. Anglia.Pag. 89. Fig. 26. Anthony Van Dyck. ( după Tiţian ).(detalii) “Tiţian şi amanta sa”. 1626-32. Aquaforte. 23 cm x 30 cm.British Museum of London. Anglia.Pag. 90. Fig. 27. Gravarea în tehnica pointe-sechePag. 90. Fig. 29. Rembrandt. “Grup de copaci cu panoramă”. detaliu. Pointe- seche. stadiul II, 124 x 211 mm. jos estesemnătura lui Rembrandt datată 1652. Muzeul Rijksmuseum, Amsterdam. OlandaPag. 90. Fig. 28. Rembrandt. “Grup de copaci cu panoramă”. Pointe- seche. stadiul II, 124 x 211 mm. jos este semnătura luiRembrandt datată 1652. Muzeul Rijksmuseum, Amsterdam. OlandaPag. 91. Fig. 31. Rembrandt. “Grup de copaci cu panoramă”. detaliu. Pointe- seche. stadiul II, 124 x 211 mm. jos estesemnătura lui Rembrandt datată 1652. Muzeul Rijksmuseum, Amsterdam. OlandaPag. 91. Fig. 30. Rembrandt. “Grup de copaci cu panoramă”. Pointe- seche. stadiul II, 124 x 211 mm. jos este semnătura luiRembrandt datată 1652. Muzeul Rijksmuseum, Amsterdam. OlandaPag. 92. Fig. 32. Gravarea cu dăltiţăPag. 92. Fig. 33, 34. Gravura în dăltiţă. L’ENCYCLOPEDIE Diderot & d’Alembert. detaliu. Planşa IV.Pag. 93. Fig. 35. Pregătirea placii pentru tehnica aquatintaFig. 93. Francisco de Goya. 1797. “Dream/Of some men who ate us up”.Peniţă cu cerneală sepia. Muzeul Prado, Madrid.SpaniaFig. 94. Fig. 37. Francisco de Goya. 1797. “They’re hot”. Aquaforte ;i aquatinta. Muzeul Prado, Madrid. SpaniaFig. 95. Fig. 38. texturi în gravura punctatăFig. 95. Fig. 40. Gilles Demarteau. detaliuFig. 95. Fig. 41. Gilles Demarteau. ( după Boucher ). Venus Couronee par les Amours. 1773. Maniera creionului. Muzeulde Artă din Philadelphia. S.U.A.Fig. 95. Fig. 39. Gilles Demarteau. ( după Boucher ). Venus Couronee par les Amours. 1773. Maniera creionului. Muzeulde Artă din Philadelphia. S.U.A.Fig. 96. Fig. 42. Gravarea în tehnica verniului moaleFig. 96. Fig. 43. Florin Stoiciu. “Omul de lemn”. Maniera verniului moale. 2006. 10 x 10 cm. Colecţie particulară.România.Fig. 96. Fig. 44.Florin Stoiciu. “Omul de lemn”. detaliu. Maniera verniului moale. 2006. 10 x 10 cm. Colecţie particulară.RomâniaPag. 98. Fig. 45. detaliu cu efectul de “chiuvetă”MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ219
Page 1:
Editura “UNARTE”2006
Page 7:
CUPRINSPrefaţăArgumentIntroducere
Page 11 and 12:
PREFAŢĂPROF. UNIV. DR. MIHAI MĂN
Page 13 and 14:
de un prinţ sau o imagine multipli
Page 15:
Fig. 1. MIhail Mănescu. “Ambigui
Page 18 and 19:
ArgumentFig. 4. Deutsche Illustrirt
Page 20 and 21:
IntroducereFig. 9. Galestruzzi Trop
Page 22:
Fig. 17. Ilustraţie de G.Dore şi
Page 26:
Cap. I. 1.Atributele fundamentale a
Page 29 and 30:
I.2. materialitatea în sine a semn
Page 31 and 32:
I.3.Repere istorice ale temeimateri
Page 33 and 34:
picturi le îngăduia unor persoane
Page 35 and 36:
Qattrocento-ul la PadovaO figurare
Page 37 and 38:
subiectelor. În plus, atmosfera po
Page 39 and 40:
Secolul al XIX-lea în FranţaHonor
Page 43 and 44:
Cap. II.Gravura între aplicativita
Page 45 and 46:
şi apreciat, servit de artişti de
Page 47 and 48:
II.2.Condiţia gravurii în perspec
Page 49 and 50:
Puţine dintre ele sunt semnate şi
Page 51 and 52:
anonime din capodopera tipografică
Page 53 and 54:
Chinuitele sfâşieri ale fibrei le
Page 55 and 56:
gravura. (Maestrul Cabinetului din
Page 57 and 58:
În Ţările de Jos, tehnica aquafo
Page 59 and 60:
timpului său, aşezat de admirator
Page 61 and 62:
Un alt procedeu care a servit o rut
Page 63 and 64:
În 1722, germanul de origine franc
Page 65 and 66:
Fig. 78. Edouard Manet. 1832-83. Il
Page 67 and 68:
SerigrafiaEste tehnica de imprimare
Page 69 and 70:
Fig. 97. Andrew Stasik. “Steaguri
Page 71 and 72:
MonotipulCa tehnică de imprimare e
Page 73 and 74:
Edgar Degas (Fig. 109) şi-a găsit
Page 77 and 78:
Cap. III.Viziune istorică asupra t
Page 79 and 80:
nierelor gravuriiajutorul căreia s
Page 81 and 82:
III. 1. Principiile fundamentale al
Page 83 and 84:
În xilogravura - lemn în fibră,
Page 85 and 86:
categoria tiparului adânc:pointe s
Page 87 and 88:
Această noutate a făcut posibilă
Page 89 and 90:
AquaforteÎn tehnica aquaforte, sem
Page 91 and 92:
Pointe-secheÎn tehnica Pointe-séc
Page 93 and 94:
Gravura în dăltiţăCa şi în te
Page 95 and 96:
Pe lângă aceasta, în gravurile s
Page 97 and 98:
Maniera verniului moale( eng. soft
Page 99 and 100:
Maniera zahărului ( eng. lift-grou
Page 101 and 102:
GRAVURA ÎN ADÂNCIME COLORATĂ- am
Page 103 and 104:
În cadrul acestui tip de tipar gă
Page 105 and 106:
Maniera laviului şi a peniţeiEste
Page 107 and 108:
Maniera neagrăProcedeu prin care s
Page 109 and 110:
FotolitografiaÎn acest caz avem de
Page 111 and 112:
Zincografia (zincogravură)Pentru a
Page 113 and 114:
Serigrafie - serigravurăAvem de-a
Page 115 and 116:
evident automatizate prin instalaţ
Page 117 and 118:
categoria tiparului în sectimbrul
Page 119 and 120:
Dacă ne întoarcem la domeniul gra
Page 121 and 122:
categoria tiparului unicmonotipMONO
Page 123 and 124:
1. Alegerea materialuluiSe foloseş
Page 125 and 126:
categoria tiparului electronicelect
Page 127 and 128:
făcut posibilă juxtapunerea mult
Page 129 and 130:
categoria tiparului fotograficfotog
Page 131 and 132:
MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂ131
Page 133 and 134:
Page 135:
Page 138 and 139:
Florin STOICIU
Page 140 and 141:
Cap.IV. Înalta specificitate a gra
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160:
Page 165 and 166:
Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 167 and 168: Cap.V. Elemente de seducţie vizual
Page 169 and 170: În 751 a început fabricarea ei la
Page 171 and 172: calitate, acest lucru fiind făcut
Page 175 and 176: V.2. Cerneala tipografică, element
Page 181 and 182: spală cu benzină, devine şi mai
Page 187 and 188: GLOSARGLOSARABRAZIVCorp sau materia
Page 189 and 190: GLOSARnumim de “zgâriere”.a gr
Page 191 and 192: GLOSARCREION, creioane,Ustensilă p
Page 193 and 194: GLOSAR EMULSIE, emulsii,Amestec dis
Page 195 and 196: GLOSARGRAVURA ÎN ADÂNCIME - Săpa
Page 197 and 198: OFSET- procedeu de imprimare în ca
Page 199 and 200: SOLVENTSubstanţă chimică (lichid
Page 201: VERNISSoluţie formată din răşin
Page 204 and 205: and tactile seductions. As such, we
Page 206 and 207: econfigure in the two-dimensional s
Page 208 and 209: materiality. Moreover, even when we
Page 210 and 211: the presence of printmaking also po
Page 212 and 213: Index II. Performanţele tehnicilor
Page 214 and 215: Pag. 32. Fig. 5. Bacantă dansând,
Page 216 and 217: Pag. 56. Fig. 39. Urs Graf. Femeie
Page 220 and 221: Pag. 98. Fig. 46.Florin Stoiciu.
Page 222 and 223: Pag. 129. Fig. 124. Carmen Apetrei.
Page 224: V. 4. Câteva materiale şi scule s
Page 228 and 229: Portofoliu Florin StoiciuACTIVITATE
Page 230 and 231: Portofoliu Florin Stoiciu230Florin
Page 245 and 246: BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE“A Histor
Page 247 and 248: BIBLIOGRAFIEMĂNESCU Mihai - “Teh
Page 249 and 250: MATERIALITATEA ÎN GRAVURĂMulţume
show all

gravură - Universitatea Naţională de Arte

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?